„Intenţionez să cumpăr încă 100 de tone de aur în acest an, într-o situaţie favorabilă şi în dozele potrivite“, a spus recent preşedintele băncii centrale poloneze, Adam Glapinski, reamintind comentarii făcute la începutul crizei inflaţioniste. Acum inflaţia depăşeşte orice aşteptări ale sale, iar el pune achiziţiile de metal preţios în contextul războiului total declarat de instituţia sa scumpirilor.
Acesta a subliniat că banca centrală va face tot posibilul pentru a asigura o scădere permanentă a inflaţiei, potrivit The First News. Totuşi, inflaţia se va menţine ridicată în decursul acestui an, a adăugat Glapinski.
„În ianuarie, inflaţia din Polonia a atins 9,2%. Ca urmare a introducerii scutului antiinflaţie, rata va coborâ până în iulie, însă aceste măsuri şi efectul lor asupra inflaţiei ar putea fi prelungite“, a continuat guvernatorul.
Acesta a subliniat de asemenea cât de important este că Polonia are o monedă proprie în vremuri de criză. „Moneda ne oferă oportunitatea de a ne urma propria politică, politica pe care o considerăm potrivită pentru dezvoltarea Poloniei. Putem acumula aur, resurse importante de aur. Creşterea rezervelor de aur, faptul că avem 230 de tone, are un efect extrem de benefic, investitorii ne privesc altfel, suntem un partener de încredere“, a declarat Adam Glapinski, notează Business Insider.
În acelaşi context al luptei împotriva inflaţiei, Glapinski a mai declarat că nu se teme că majorările de dobânzi decise de banca centrală vor afecta economia poloneză, care este puternică, potrivit acestuia. Acesta a arătat că va căuta sprijin pentru încă o creştere de 50 de puncte bază în martie, semnalând că o dobândă cheie la peste 4% „nu va dăuna“ economiei poloneze.
În urma achiziţiilor din acest an, Polonia va devansa Austria, Spania şi Marea Britanie la capitolul rezervelor de aur.
Glapinski a subliniat că aurul este un „activ de refugiu“ şi îşi va păstra întotdeauna valoarea.
Băncile centrale din întreaga lume îşi cresc deţinerile de aur, totalul acestora atingând un maxim pe 31 de ani în 2021, scrie Nikkei. Băncile şi-au majorat deţinerile cu peste 4.500 de tone în ultimul deceniu, potrivit Consiliului Mondial al Aurului.
Aurul nu este direct legat de economia niciunei ţări şi poate suporta turbulenţele de pe pieţele financiare mondiale, declara Glapinski în septembrie anul trecut drept explicaţie pentru acumularea de aur de către banca centrală poloneză.
Băncile naţionale ale Ungariei, Serbiei, Franţei şi Tailandei şi-au majorat în ultimul an rezervele de aur, un activ considerat drept refugiu atunci când se anunţă vremuri dificile. În cazul băncii centrale a Rusiei, metalul preţios a ajuns să reprezinte 20% din totalul rezervelor.
