Business Internaţional

Cu ochii la Cipru, analiştii avertizează: Disparitatea tot mai mare dintre venituri face ca averile bogaţilor să devină nesigure oriunde în lume

Comisarul european pentru piaţa muncii Laszlo Andor: „Niveluri ale şomajului atât de ridicate şi inacceptabile sunt o tragedie pentru Europa şi arată cât de gravă este criza prin care trec ţările din zona euro“ . AFP/Mediafax Foto

Comisarul european pentru piaţa muncii Laszlo Andor: „Niveluri ale şomajului atât de ridicate şi inacceptabile sunt o tragedie pentru Europa şi arată cât de gravă este criza prin care trec ţările din zona euro“ . AFP/Mediafax Foto

Autor: Bogdan Cojocaru

04.04.2013, 00:06 1808

Inegalitatea tot mai mare dintre averi face ca la măsuri extreme precum cele implementate în Cipru, unde statul a confiscat până la 80% din depozitele bancare de peste 100.000 de euro, să recurgă şi alte ţări, inclusiv dintre cele dezvoltate, avertizează analiştii. În SUA, accentuarea disparităţii dintre venituri începe deja să-i preocupe pe oficialii băncii centrale, care ar putea face din această problemă un factor important în stabilirea politicii monetare, iar în Franţa guvernul nu cedează cu ideea de a impozita cu 75% averile bogaţilor.

„Se va întâmpla oriunde în lume, în democraţiile occidentale. Sunt mai mulţi oameni care votează pentru o viaţă mai bună decât oameni care muncesc pentru o viaţă mai bună. Cred că trebuie să fii pregătit să pierzi 20-30%. Dacă iei în considerare ce s-a întâmplat în Cipru, trebuie să te aştepţi ca oamenii cu bani să-şi piardă o parte din avere, fie prin confiscare, fie prin taxare“, a afirmat investitorul elveţian Marc Faber, citat de CNBC.

Pentru a suplimenta acordul de bailout de zece miliarde de euro stabilit cu UE şi FMI, guvernul cipriot va reţine până la 80% din depozitele constituite la banca Laiki, care va fi lichidată, şi până la 60% din economiile depuse la Bank of Cyprus. Planul iniţial prevedea taxarea tuturor depozitelor, indiferent de banca la care au fost constituite sau de posesor.
 

 

„Problema este că 92% din averea financiară este deţinută de 5% din populaţie“

În SUA, cea mai mare economie a lumii, disparitatea dintre venituri reprezintă o problemă delicată pentru Casa Albă care iese la lumină în special în luptele administraţiei cu politicienii din Congres în privinţa taxelor şi impozitelor. În ultimul timp, Rezerva Federală, banca centrală a SUA, a început să acorde o importanţă mai mare subiectului, iar unii analişti apreciază că inegalitatea financiară ar putea deveni un factor pe care Fed îl va lua în considerare la stabilirea politicii monetare.

„Problema accentuării disparităţii veniturilor şi averilor devine tot mai importantă pentru oficialii Rezervei Federale şi ar putea deveni următoarea variabilă macroeconomică importantă pentru politica monetară“, potrivit unei analize a analiştilor de la Credit Suisse. Unii dintre oficialii Fed văd în inegalitate un obstacol care subminează capacitatea economiei de a creşte sustenabil şi eficient, scriu analiştii băncii elveţiene.

„Problema este că 92% din averea financiară este deţinută de 5% din populaţie. Majoritatea oamenilor nu au acţiuni ale companiilor cotate la bursă şi nu pot profita de creşterea burselor. Ei sunt loviţi de creşterea costurilor“, a mai spus Faber.
 

 

Hollande nu renunţă la obligarea celor bogaţi să participe la relansarea economiei

În Franţa, preşedintele socialist François Hollande vrea să introducă un impozit de 75% pe remuneraţiile care depăşesc un milion de euro pe an plătite de companii, după ce Curtea Constituţională i-a blocat planul de a suprataxa cu 75% averile bogaţilor, scrie Le Figaro. Taxa priveşte suma care depăşeşte pragul de un milion de euro.

Preşedintele, care îşi vede popularitatea disi pându-se deoarece nu-şi poate respecta promisiunile făcute în campania electorală, consideră că prin transferul impozitului de la bogaţi la companii îi obligă totuşi pe cei mai bogaţi francezi să contribuie la repunerea pe picioare a unei economii necompetitive.

„Îmi ţin promisiunea“, a spus Hollande. El a avertizat totuşi că francezii va trebui să muncească mai mult din cauza unei reforme a sistemului de pen sionare care ar putea fi aplicată de anul viitor pentru a se reduce deficitul bugetar, notează agenţia Thomson Reuters.

În prima versiune, taxa de 75% ar fi fost aplicată pe averile a 1.500 de persoane. Noua variantă priveşte 1.000 de salariaţi din Franţa.
 

 

Germania: „Oricine îşi asumă riscuri excesive trebuie să fie pregătit să plătească“

Sistemul bancar cipriot este sub „asediul“ cre ditorilor internaţionali deoarece a crescut exagerat de mult în raport cu economia reală, în condiţiile în care valoarea activelor bancare depăşeşte de aproape opt ori Produsul Intern Brut al ţării. Creditorii ţintesc în special depozitele mari deoarece acestea aparţin în mare parte unor oameni de afaceri străini, iar guvernul german suspectează că băncile cipriote au fost folosite pentru spălarea banilor oligarhilor ruşi. În ochii oficialilor germani, şi mai ales în cei ai ministrului de finanţe Wolfgang Schaeuble, modelul economic cipriot, care încurajează asumarea de riscuri excesive, a eşuat şi trebuie dărâmat.

„Oricine îşi asumă riscuri excesive trebuie să fie pregătit să plătească“, a spus Schaeuble, citat de Financial Times. Ministrul a asigurat că nu Germania este vinovată pentru măsurile considerate uneori extreme aplicate în ţările confruntate cu probleme financiare din zona euro, precum Cipru. Guvernul de la Berlin urmăreşte pur şi simplu „politici responsabile şi rezonabile“ în zona euro. Ideea germană că paradisurile fiscale nu sunt „sustenabile“ în uniunea monetară europeană a stârnit teamă dincolo de graniţele Ciprului.

Jean Asselborn, ministrul pentru afaceri externe al Luxemburgului – stat al cărui sistem financiar oferă clienţilor taxe mai mici încă dinaintea formării zonei euro, s-a grăbit să denunţe „diktatul“ german.

„Găsesc că sunt foarte greu de digerat cuvinte precum «model de afaceri». Germania nu are dreptul să stabilească modelul de afaceri pentru celelalte state din UE. Nu trebuie să ajungem în situaţia în care ţările sunt strangulate în umbra tehnicalităţilor financiare“, a spus ministrul luxemburghez. 

 

Şomajul ridicat şi competitivitatea redusă din Sud fragmentează zona euro

Pentru zona euro, cele mai recente date sugerează că dezechilibrul dintre ţările membre la capitolul sănătate economică se amplifică, scrie The Wall Street Journal. 

În timp ce economiile Germaniei şi ale altor câteva ţări, mai ales din nordul Europei, rezistă crizei datorită exporturile puternice îndreptate în special către economii emergente precum China, statele din sud se chinuie să-şi reconstruiască competitivitatea prin reducerea costurilor forţei de muncă şi ale afacerilor în acelaşi timp în care încearcă să-şi diminueze datoriile. Măsurile de austeritate implementate cu scopul de a stabiliza datoria publică sufocă activitatea economică, iar unul din efectele vizibile şi greu de înlăturat este creşterea şomajului, care amplifică şi mai mult disparitatea dintre venituri.

Numărul şomerilor din zona euro s-a majorat cu 33.000 în februarie, iar rata şomajului s-a menţinut la maximul record de 12%. În Grecia, rata şomajului s-a situat la 26,4%, cel mai ridicat nivel din UE, iar în Spania la 26,3%, ceea ce creează spectrul unei explozii sociale în Europa de Sud.

La cealaltă extremă, ratele şomajului din Austria şi Germania s-au situat la 4,8%, respectiv 5,4%.

 „Niveluri ale şomajului atât de ridicate şi inacceptabile sunt o tragedie pentru Europa şi arată cât de gravă este criza prin care trec ţările din zona euro“, a declarat comisarul european pentru piaţa muncii Laszlo Andor.

 

FMI şi Comisia Europeană aplaudă acordul de bailout al Ciprului care va adânci economia în recesiune

Directorul general al FMI Christine Lagarde şi comisarul european pentru afaceri economice şi monetare Olli Rehn au lăudat programul de salvare stabilit pentru Cipru, subliniind că acesta aduce reformele structurale cuprinzătoare necesare pentru stimularea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă.

În acordul de bailout se estimează că economia se va contracta cu aproape 10% anul acesta.

În schimbul celor zece miliarde de euro promise de UE şi FMI, pentru care guvernul de la Nicosia va plăti dobânzi de 2,5%, dar va primi o perioadă de graţie de zece ani pentru rambursarea împrumuturilor, Cipru a acceptat o serie de măsuri fiscale şi reforme incluzând majorarea impozitului pe profit de la 10% la 12,5%, concedierea a 4.500 de funcţionari publici până în 2018 şi plata, de către 170.000 de ciprioţi, a unei taxe temporare de asigurare de 1,5% pe salariile lunare pentru a avea acces la sistemul de sănătate, scrie Kathimerini.

FMI va contribui cu un miliard de euro la programul de bailout. Acordul se prevede că economia va ajunge la surplus bugetar primar de 4% din PIB în 2017.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO