Berkshire Hathaway a sprijinit în trecut expansiunea alimentată cu datorii spre statutul de gigant al petrolului a Occidental Petroleum. Acum, vehiculul de investiţii al legendarului investitor Warren Buffett vrea să sară din nou în ajutorul companiei, urmărind să cumpere de la aceasta subsidiara OxyChem pentru aproape 10 miliarde de dolari. Astfel, Oracolul din Omaha va pune mâna pe una dintre cele mai mari afaceri petrochimice din SUA.
Tranzacţia este de mare ajutor pentru ambiţiile din sectorul petrolului şi gazelor naturale ale principalului acţionar al Occidental, Berkshire Hathaway. Încrezători în intuiţia legendei Buffett, alţi investitori s-au repezit pe bursele de acţiuni pentru a paria pe companiile de energie, de petrol şi de gaze. Povestea rezumă situaţia generală din sector. Din cauza cotaţiilor mici ale ţiţeiului, companiile au probleme pe termen scurt şi trebuie să-şi ajusteze cheltuielile. Însă perspectivele pe termen lung sunt încurajatoare pentru sector şi investitori. Nu degeaba băncile şi fondurile de investiţii continuă să pompeze bani în petrol şi gaze. Pensiile celor care muncesc azi încă depind de energia fosilă.
În 2016, un fond de pensii danez a avut o schimbare de direcţie rară în sectorul financiar pentru acele vremuri. AkademikerPension avea investiţii de 1 miliard de dolari (pe atunci aproximativ 904 milioane de euro) în ceea ce erau considerate active sigure rupte din rai: giganţii petrolieri precum ExxonMobil, Shell şi BP. Dar, pe măsură ce temperaturile internaţionale au continuat să crească, acest lucru nu a mai fost pe placul consiliului de administraţie al fondului. Membrii au studiat diferite scenarii climatice disponibile la momentul respectiv şi au constatat că investiţiile continue în energia fosilă nu aveau sens din punct de vedere financiar pe termen lung, scrie Deutsche Welle.
Decizia de a renunţa la acest sector nu a fost doar despre obţinerea de „randamente bune ale investiţiilor“, ci şi despre a investi „într-un mod responsabil“, a explicat Anders Schelde, investitorul principal al AkademikerPension. Aşadar, fondul şi-a retras miliardul de dolari de la companiile petroliere cu scopul de a-l utiliza într-un mod mai ecologic. Manevra a atras publicitate, dar nu a afectat soarta industriei combustibililor fosili. Sectorul primeşte în continuare investiţii anuale de 1.000 de miliarde de dolari şi a înregistrat o creştere excepţională în 2024, utilizarea petrolului, gazelor şi cărbunelui atingând maxime globale. În plus, noile licenţe de explorare emise acoperă împreună o suprafaţă de mărimea Suediei.
Chiar dacă temperaturile internaţionale, legate de emisiile provenite din arderea combustibililor fosili, continuă să urce, previziunile spun că sectorul va continua să crească. Cea mai mare parte a capacităţii energetice noi provine acum din energie solară sau eoliană, ambele fiind mult mai ieftin de instalat decât extracţia cărbunelui sau forajele pentru petrol. Dar un raport al BNEF, compania de cercetare a pieţei a Bloomberg, a constatat că pentru fiecare 100 de dolari pe care băncile îi investesc în astfel de infrastructuri regenerabile, acestea investesc 112 dolari în combustibili fosili.
În prezent, situaţia nu este roză pentru companiile de petrol şi gaze. TotalEnergies a anunţat recent că va reduce cheltuielile cu capitalul cu un milliard de dolari pe an în următorii patru ani. Chevron şi ConocoPhillips desfiinţează locuri de muncă, aşa cum fac mulţi alţii din industrie. Şi în sectorul şistului sunt diminuate cheltuielile. Sunt măsuri luate în aşteptarea vremurilor mai bune. Care, spun unii experţi, vor veni. Dar va mai dura până atunci. Industria petrolului este mai prudentă în ultima vreme din cauza unor provocări precum politicile verzi şi de tranziţie energetică ale guvernelor şi fluctuaţiile preţurilor, scrie Oilprice.com. Aproape toţi analiştii prezic că preţurile petrolului vor coborî şi mai mult în următorul an pe pieţele internaţionale din cauza dezechilibrului dintre oferta în exces şi cerere. Este rezultatul încercărilor OPEC de a supraproduce. Există însă o schimbare vizibilă.
Discuţiile despre supraproducţie ca rezultat al forajelor fără limită în sectorul american al şistului au încetat. După cum a explicat un executiv, de la „drill, baby, drill“ s-a trecut la „wait, baby wait“. Apoi, nici OPEC nu-şi poate atinge ţintele de producţie, adică nu poate inunda piaţa la nivelul pe care şi-l doreşte. De partea cealaltă, cererea pare sănătoasă, mai ales pentru petrol din statele supuse sancţiunilor occidentale. Acest lucru este de înţeles deoarece astfel de materie primă este vândută la discount.
Pe lanţul de producţie, exploatările de petrol şi gaze sunt golite mai rapid decât se anticipa, ceea ce înseamnă mai mulţi bani pentru menţinerea ritmului actual al livrărilor. Aceste lucruri ar însemna că prognozele pentru un preţ al ţiţeiului de 50 de dolari pe baril sau mai jos pentru anul viitor s-ar putea să fie greşite. Cererea poate creşte după ce lumea îşi revine din şocul taxelor vamale dezlănţuite de preşedintele SUA Donald Trump.
Pe de altă parte, planurile de investiţii pe termen lung ale companiilor mari de energie din Vest sugerează că mediul în care fac afaceri se va schimba dramatic până la finalul deceniului. Aceasta înseamnă că au încredere în viitorul lor şi al combustibililor fosili, notează Reuters. Deşi şi-au încetinit ritmul răscumpărărilor de acţiuni şi îşi reduc cheltuielile, semn al prudenţei privind perspectivele pe termen scurt, Big Oil continuă cu proiectele scumpe, inclusiv de explorare în zone precum Brazilia, Namibia şi Africa de Sud, care vor aduce bani pe termen lung.
În vară, BP a făcut în Brazilia cea mai mare descoperire de petrol şi gaze din ultimii 25 de ani. TotalEnergies a anunţat recent că a achizionat active onshore de producţie de gaze în SUA. Cel mai probabil companiile anticipeză că preţurile vor creşte până la sfârşitul deceniului şi le vor răsplăti răbdarea şi investiţiile. Toate acestea se întâmplă în timp ce Big Oil îşi reduc investiţiile în regenerabile. Ca un semn că investitorii se reîntorc la Big Oil, acţiunile BP au crescut cu 30% faţă de minimele atinse în aprilie.
