Cu cea mai mare parte a Afganistanului din nou sub controlul talibanilor, se înmulţesc semnalele că Europa trebuie să se aştepte la un nou val de fugari din Orientul Mijlociu. Grecia a avertizat deja că UE nu este pregătită pentru o nouă criză a refugiaţilor. Fricile, frustrările şi problemele provocate europenilor de criza anterioară sunt exploatate de regimuri precum cel din Turcia şi Belarus. Cine se va folosi de un nou „asediu“?
Un număr în creştere de afgani, inclusiv militari şi grăniceri, par să prefere viaţa sub regimul din Iran decât să traiască sub legea talibanilor. Pentru grănicerii iranieni nu mai este ceva nou să primească soldaţi afgani care le predau armele, potrivit Deutsche Welle.
Iranul şi-a întărit prezenţa militară de-a lungul graniţelor cu Afganistanul din mai, de când forţele militare aliate conduse de SUA şi-au început retragerea din ţara greu încercată de decenii de războaie. Tot de atunci, forţele talibane, sinonime în Occident cu terorismul, şi-au început ofensiva contra armatei guvernamentale. De o săptămână, grănicerii iranieni sunt în alertă, la fel şi luptătorii talibani care patrulează de partea cealaltă a graniţei. Potrivit ONU, aproape 250.000 de afgani fug din calea noilor violenţe. Mulţi caută refugiu în Iran, o ţară paria pe scena internaţională, izolată de Occident şi cu o conducere din ce în ce mai autoritară.
Niels Annen, un oficial de rang înalt din ministerul de externe german, crede că este doar o chestiune de timp până când Germania se va confrunta cu un număr în creştere de afgani care vin acolo pentru a cere azil. ONU estimează că până la 500.000 de oameni ar putea fi forţaţi să fugă din Afganistan în statele vecine Pakistan, Iran şi Tadjikistan dacă situaţia se deteriorează.
În UE creşte îngrijorarea că se va repeta criza refugiaţilor din 2015, când circa un milion de fugari, în principal din Siria, au venit în UE, stârnind o furtună politică, inclusiv în Germania. Cancelarul Angela Merkel a supravieţuit politic, dar cu greu, Germania, cu o societate care îmbătrâneşte, având nevoie de forţă de muncă proaspătă. Însă Merkel a renunţat să mai conducă Germania, iar moştenitorul ei ar putea constata că urciorul nu merge de două ori la apă. Atunci, valul de imigranţi sirieni a fost stăvilit de Turcia, în schimbul multor milioane de euro.
Guvernul turc a încercat apoi să forţeze mâna UE pentru a primi şi mai mulţi bani, ameninţând că va da drumul la robinetul cu refugiaţi. Acum, Daily Sabah, un ziar-portavoce pentru guvenul turc, scrie că nu există nicio cale de ieşire din criza refugiaţilor afgani fără Turcia. „Turcia joacă un rol principal în criza migranţilor în urma retragerii SUA din Afganistan. În această criză, şi UE trebuie să-şi facă datoria“, notează Daily Sabah.
Când vorbeşte de datoria UE, ziarul face referire la un număr de state europene, printre care Germania, Olanda, Austria, Belgia, Danemarca şi Grecia, care cer ca practica deportării refugiaţilor afgani să continue. Între timp, Germania şi Olanda au anunţat că întrerup aceste proceduri.
Miercuri, când era clară forţa ofensivei talibane, Grecia propunea ca practica deportării afganilor care nu au reuşit să obţină azil să continue, în pofida luptelor. Argumentul: oprirea deportărilor „trimite un semnal greşit“. „Ar face ca şi mai mulţi oameni să plece şi să vină în Uniunea Europeană“, a spus ministrul grec al migraţiei Notis Mitarachi.
Grecia adăposteşte - criticii spun că în condiţii inumane - un număr semnificativ de refugiaţi veniţi odată cu valul din 2015, dar şi după. Italia a preluat şi ea o parte mare din imigranţi. Spania este presată de fugarii din nordul Africii. În criza anterioară, Germania era acuzată că îşi alege dintre refugiaţi oamenii mai educaţi sau cu diverse pregătiri folositoare pe piaţa muncii. De asemenea, Daily Sabah îi sfătuieşte pe europeni să fie atenţi la revigorarea extremismului, dând exemplul unui primar dintr-un oraş turc care vrea să vândă „străinilor“ servicii la preţuri mult mai mari decât cele cerute localnicilor.
The Guardian observă că afganii sunt întâmpinaţi în Turcia cu o ostilitate tot mai mare, politicieni de acolo spunând că ţara lor a ajuns o „groapă de gunoi“. Opoziţia turcă acuză guvenul că lasă să intre în ţară un număr masiv de afgani.
EUobserver scrie că numărul migranţilor sirieni şi afgani care intră în UE prin Balcanii de Vest s-a dublat la 22.600 anul acesta. Mai nou, şi prin Bielorusia au început să vină în UE refugiaţi, cei mai mulţi irakieni, dar unii spun că sunt afgani. Însă UE suspectează că în cazul Bielorusiei refugiaţii sunt încurajaţi şi ajutaţi să vină în Europa printr-o politică de stat ca reacţie la sancţiunile occidentale contra regimului bielorus.
Preşedintele SUA Joe Biden a spus că nu regretă decizia de a ordona retragerea trupelor americane şi aliate din Afganistan. Dar a precizat că viteza şi uşurinţa victoriilor talibane din oraşe din ultimele zile sunt o surpriză şi de aceea trebuie făcute noi calcule. Washington şi Londra au anunţat la sfârşitul săptămânii trecute acţiuni de extragere rapidă a personalului lor şi a altor cetăţeni din capitala Afganistanului. Pentru aceasta, mii de soldaţi au fost readuşi în Kabul, ultimul mare bastion al forţelor guvernamentale afgane. „Nu este un abandon, nu este o evacuare, nu este o retragere completă“, a explicat purtătorul de cuvânt al Departamentului de stat al SUA Ned Price.
