Preşedintele Recep Tayyip Erdogan domină politica turcă de mai bine de două decenii, iar tema succesiunii a fost mult timp un subiect tabu. Totuşi, un posibil candidat pare să iasă acum la suprafaţă, notează Bloomberg.
Într-o ţară în care totul este orchestrat de Erdogan şi cercul său apropiat, fiul mai mic al preşedintelui a devenit mult mai vizibil. Apar tot mai des rapoarte despre activităţile lui Bilal Erdogan pe serviciul de ştiri de stat. Tatăl său îl însoţeşte în mai multe călătorii externe în acest mandat prezidenţial, de la întâlniri cu prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, la vizite în Pakistan, Malaysia şi Qatar.
Tranziţia puterii a devenit un subiect discutat frecvent în culise în rândurile Partidului AK din Ankara, potrivit unor surse apropiate deliberărilor. Intrarea lui Bilal în politică este acum luată în considerare, cu perspectiva ca el să devină lider.
Întrebarea cine va prelua conducerea Turciei de la cel mai longeviv lider al său a preocupat de ani de zile investitorii străini şi cetăţenii obişnuiţi. Totuşi, în cadrul mişcării politice a lui Erdogan, acesta rămâne o figură aproape cultică, iar orice discuţie despre sănătatea sa sau despre ce urmează este rapid închisă.
Bilal, al doilea dintre cei patru copii ai lui Erdogan, în vârstă de 44 de ani, a negat că ar avea ambiţii politice. De asemenea, planificarea succesiunii este încă la început, iar un astfel de demers ar putea fi prost primit de alegători.
Cu toate acestea, contextul favorizează familia Erdogan. Pe plan intern, indicatorii economici, de la inflaţie la rezervele băncii centrale, s-au îmbunătăţit după alegerile din 2023, iar cel mai puternic rival al preşedintelui a fost eliminat. În plan extern, Turcia joacă un rol tot mai important în Orientul Mijlociu.
Bilal, absolvent al unui master în politici publice la Harvard, primeşte o pregătire informală în leadership politic şi îşi construieşte o reţea de loialişti, potrivit surselor. El este implicat în selecţia oficialilor de rang înalt pentru AKP şi guvern.
Într-un interviu acordat în ianuarie, Bilal a spus că este benefic pentru alte ţări islamice să existe o Turcie de succes şi a făcut aluzie la ce ar trebui să urmeze după tatăl său: „Tayyip Erdogan a muncit pentru asta şi continuă să muncească. Cred că noi, cei care venim după el, fie în politică, societate civilă sau educaţie, ar trebui să lucrăm la acelaşi spirit şi să-l ridicăm”.
Erdogan a ajuns la putere cu propriul său brand de islam politic, mai întâi ca prim-ministru în 2003 şi apoi ca preşedinte cu puteri extinse. În prezent, mandatul său complet prezidenţial se încheie în 2028, dar familia sa şi conducerea AKP doresc să-i extindă mandatul cu încă cinci ani.
Erdogan ar putea candida din nou dacă parlamentul organizează alegeri anticipate înainte de încheierea mandatului sau dacă constituţia este modificată pentru a-i permite să candideze peste aproximativ doi ani. Cel mai puternic rival al său, primarul Istanbulului Ekrem Imamoglu, se află în închisoare şi riscă închisoarea pe viaţă pentru presupuse fapte de corupţie şi conducerea unei organizaţii criminale.
