Vitezele vântului au fost mai reduse decât de obicei în Europa în acest an, astfel că turbinele de la nivelul blocului au generat mai puţină electricitate, ceea ce a înrăutăţit criza ce a trimis preţurile energiei la maxime record în condiţiile în care companiile de utilităţi au fost nevoite să cumpere mai mult cărbune şi mai multe gaze naturale mai costisitoare, scrie Reuters.
Situaţia ilustrează provocarea pe care o are în faţă Uniunea Europeană în eforturile sale de a da un impuls energiei regenerabile şi a-şi atinge ţintele de climat: preţurile energiei pot urca puternic atunci când vântul nu mai bate, astfel că sunt necesare modalităţi de stocare a unei părţi din energia în exces obţinută când vântul bate cu putere.
„Dacă am fi avut vânturi puternice sau doar rezonabile în această perioadă, nu am fi avut astfel de creşteri dramatice de preţuri“, arată Rory McCarthy, analist la Wood Mackenzie.
Cei mai mari producători de energie eoliană din Europa, Marea Britanie, Germania şi Danemarca, au valorificat doar 14% din capacitatea instalată în trimestrul trei, când preţurile gazelor au atins maxime record, comparativ cu o medie de 20-26% înregistrată în anii anterior, relevă datele Refinitiv.
În Germania, cea mai mare economie europeană cu cea mai ridicată capacitate de energie eoliană de pe continent, producţia combinată a parcurilor eoliene a scăzut cu aproximativ 16% în acest an, potrivit lui Bruno Burger, analist în cadrul Fraunhofer Institute din Germania.
Anna Borg, CEO al companiei suedeze de utilităţi Vattenfall, vede două lecţii de învăţat din această situaţie. Mai întâi, „piaţa va fi mai volatilă pe viitor, iar aceasta trebuie să se adapteze“.
Companiile de utilităţi din Europa încep să investească în sisteme de stocare incluzând baterii mari sau soluţii smart de încărcare pentru maşini electrice.
Mai multe ţări încearcă de asemenea să răsplătească comportamentul flexibil al consumatorilor. O mai bună sincronizare a ofertei şi cererii poate contribui la menţinerea stabilităţii reţelei.
Atât Comisia Europeană, cât şi Agenţia Internaţională pentru Energie spun că actualele preţuri record la energie nu ar trebui să încetinească eforturile de atingere a ţintelor de climat prin reorientarea dinspre combustibili fosili. Guvernele ar trebui să ajute la creşterea capacităţii surselor de energie regenerabilă.
Unii cred însă că Europa renunţă la combustibilii fosili mult prea rapid.
Nu există nimic care să sugereze că schimbările climatice în sine joacă un rol în scăderea vitezei vântului, susţin companiile din sector.
Mai multe regenerabile vor face preţurile mai volatile pe termen scurt, până la mediu, în condiţiile în care vremea dictează în mare parte preţurile. Însă traderii spun că piaţa poate face faţă volatilităţii crescute, iar creşterile puternice de preţuri încurajează investitorii să finanţeze soluţii de backup.
Potrivit experţilor, criza energiei din Europa arată cum ţările se vor confrunta cu „probleme în creştere“ legate de trecerea la surse regenerabile de energie, iar situaţia de aici ar putea servi drept avertisment Americii, scrie Newsweek.
Daniel Esty, profesor la Yale Law School, arată că guvernele va trebui să-şi planuri înainte de a trece la această tranziţie.
Philip Walsh, profesor la ted Rogers School of Management, susţine că Europa are nevoie de un sistem de transport al electricităţii mai strâns integrat, dar acesta nu se va materializa probabil decât peste câţiva ani.
Ralph Schoellhammer, profesor de relaţii internaţionale în cadrul Webster Vienna Private University, susţine că este de acord cu tranziţia către surse regenerabile de energie, dar că Europa are o abordare greşită în această privinţă, tranziţia trebuind de fapt să fie una graduală.
