Renault va produce versiunea europeană a maşinii electrice Dacia Sping nu în România, aşa cum ar fi dictat o logică mai veche, ci în Slovenia, la Revoz (Novo Mesto), singura fabrică din această ţară a grupului auto francez. Este o uzină care-şi trage rădăcinile din era Iugoslaviei comuniste, în care Slovenia capitalistă a pompat subvenţii generoase, de zeci de milioane de euro, pentru a încuraja numeroase investiţii şi din care Renault a făcut în cele din urmă un centru european pentru producţia de maşini electrice.
Revoz este de fapt singura fabrică de maşini a Sloveniei. Ea este baza industriei auto de acolo. Anul acesta, angajaţii sindicalizaţi au ameninţat managementul cu greva pentru a obţine salarii mai mari şi manevra le-a reuşit. În Slovenia, salariul minim net pe economie a fost majorat la începutul anului la 1.000 de euro pe lună. În România, atât este salariul mediu net. Salariul minim este la jumătate.
Revoz este singura uzină pe care Renault a avut-o în Europa comunistă, spre sfârşitul ei, în parteneriat cu un producător local. Maşini Renault se mai produceau şi în alte părţi, dar sub licenţă. Planul francezilor era ca acolo să asambleze automobile ieftine pentru piaţa iugoslavă. Singurele produse realizate în această configuraţie au fost bătrânele Renault 4 şi Renault 5. Lucrurile acestea se întâmplau în perioada 1988-1989.
Slovenia a devenit stat independent în 1991, iar în 1992 Renault era deja acţionarul majoritar al Revoz. În 1993 a intrat în producţie Renault Clio, cu multele sale generaţii, iar povestea a continuat până în acest an. Ultimul Clio a ieşit pe poarta fabricii pe 16 iunie. A fost maşina din acest model cu numărul 2.251.416. Sfârşitul aventurii a însemnat începutul alteia, compania angajându-se să se concentreze pe maşini electrice. Dacia Sping este doar unul din modelele EV produse acolo.
Renault este unul dintre cei mai mari investitori străini din Slovenia şi a primit subvenţii de stat substanţiale, de zeci de milioane de euro, de-a lungul anilor pentru numeroasele sale investiţii. Potrivit guvernului sloven, anul trecut Revoz a primit subvenţii pentru trei proiecte. Pentru o investiţie în producţia unei noi generaţii de vehicule electrice mici, accesibile, în valoare de 109 milioane de euro (fără TVA), compania cu sediul în Novo Mesto a primit un stimulent de 21,7 milioane de euro, compania angajându-se să creeze 25 de noi locuri de muncă, dintre care cinci cu înaltă calificare, după cum scrie Dnevnik.
Proiectul presupune investiţii în cele mai avansate echipamente tehnologice realizate în toate cele patru etape de producţie – pentru formarea tablei, pentru asamblarea caroseriei, pentru vopsire şi pentru asamblare – şi în zona logistică. Pentru implementarea celui de-al doilea proiect – investiţii în turnarea prin injecţie şi vopsirea componentelor din plastic în valoare de 14 milioane de euro (fără TVA) -, o subvenţie de 3,6 milioane de euro a fost acordată în iulie 2025.
Această investiţie a fost destinată asigurării producţiei de componente de înaltă calitate cu valoare adăugată ridicată, în special integrarea de componente sau bare de protecţie din plastic complet noi, de dimensiuni mari. Revoz s-a angajat, de asemenea, să creeze 25 de noi locuri de muncă pentru această subvenţie, dintre care cinci au fost pentru persoane înalt calificate.
A treia subvenţie pe care Revoz a primit-o anul trecut se referă la dezvoltarea unei generaţii de platforme pentru mobilitate durabilă. Acest proiect a reunit un consorţiu format din mai multe companii şi instituţii de cercetare slovene importante (Siliko, LTH Castings, Tomplast, Oprema Ravne, Razvojni center Novo mesto), în care Revoz este un partener cheie.
Valoarea investiţiei este estimată la 25,12 milioane de euro, iar în octombrie anul trecut au fost aprobate subvenţii de 11,35 milioane de euro, din care 4,2 milioane de euro au revenit Revoz.
Şi înainte de 2025 Revoz a beneficiat de subvenţii „grase“, pentru investiţii individuale şi extinderea capacităţilor de producţie în Slovenia. Mai întâi, spre sfârşitul anului 2003, compania a primit de la stat 39,86 milioane de euro pentru producţia noului vehicul Renault Twingo. Pe baza contractului încheiat la acea vreme, Revoz s-a angajat să menţină investiţia subvenţionată în regiune timp de cel puţin cinci ani după finalizarea acesteia. În 2009, statul a sprijinit financiar proiectul de investiţii eoliene al Revoz şi producţia noului vehicul X33 cu subvenţii în valoare de 12,89 milioane de euro. Contractul a convenit că vor fi create 50 de locuri de muncă în termen de cel mult trei ani de la finalizarea proiectului, că locurile de muncă vor fi menţinute timp ce cel puţin cinci ani după ocuparea lor şi că proiectul de investiţii va rămâne în regiune tot atât timp.
Potrivit Ministerului Economiei, Revoz a mai primit subvenţii în valoare de 22,48 milioane de euro la sfârşitul anului 2013 pentru producţia unei alte versiuni a Twingo şi a modelului Smart (Edison) cu patru locuri. La aprobarea subvenţiilor, Revoz era obligată contractual să implementeze această investiţie până cel târziu la sfârşitul anului 2016 şi să creeze 51 de locuri de muncă. Revoz a primit iniţial subvenţii în valoare de 45,5 milioane de euro pentru această investiţie, care s-au ridicat la aproximativ 450 de milioane de euro, dar efortul a ajuns în atenţia Comisiei Europene, care a lansat o anchetă privind respectarea regulilor UE pentru acordarea ajutoarelor de stat.
Revoz a obţinut o nouă subvenţie, de şase milioane de euro, în 2018 pentru o investiţie de 90 de milioane de euro în înfiinţarea unei noi linii de producţie pentru modelul BJA (vehicule Clio de a cincea generaţie). Ca parte a acestei investiţii, a fost construită o clădire, au fost achiziţionate utilaje şi echipamente pentru secţiile de tablă, sudură şi asamblare caroserie, vopsitorie şi asamblare. La aprobarea acestui ajutor s-a convenit ca investiţia să fie finalizată până la sfârşitul anului 2019, ca aceasta să fie menţinută în regiune cel puţin până la sfârşitul anului 2024 şi să fie create 75 de noi locuri de muncă. Revoz are în prezent 1.600 de angajaţi. În primăvară, salariaţii sindicalizaţi au creat presiuni asupra managementului, ameninţând cu greva, pentru a obţine majorări salariale. A fost o escaladare a unui conflict cauzat de faptul că sindicatul şi directorii nu reuşeau să cadă la înţelegere asupra noilor remuneraţii. Conflictul s-a stins rapid printr-un acord. Sindicatul şi-a justificat cererile prin faptul că majorarea salariului minim pe economie cu 16% la începutul anului, la suma netă de 1.000 de euro pe lună, a forţat multe companii să crească alte categorii de salarii, ceea ce a produs dezechilibre majore la majoritatea afacerilor. În România, salariul mediu net este puţin mai mic de 1.100 de euro. Aceasta înseamnă că în Slovenia forţa de muncă este mult mai scumpă.