Business Internaţional

Cum a devenit Letonia, o ţară membră a UE, a zonei euro şi a NATO, spălătoria de bani a ruşilor bogaţi

Cum a devenit Letonia, o ţară membră a UE, a zonei...

Autor: Catalina Apostoiu

19.03.2018, 00:04 754

Letonia a lansat doar 85 de anchete privind operaţiuni de spălare de bani anul trecut deşi băncile sale au sem­nalat 17.900 de tranzacţii suspecte, in­dică date ale Reauters, evidenţiind proble­mele pe care statul baltic le va avea în repararea reputaţiei sale serios afectate recent.

Premierul Maris Kucinskis s-a an­gajat să investească mai mult în moni­torizarea băncilor după ce acuzaţiile formulate de SUA au dus la închiderea ABLV, a treia mare bancă a ţării.

Washingtonul, un important aliat militar al fostului stat sovietic, urmă­reşte îndeaproape cum Letonia în­cearcă să rezolve problema ope­raţiunilor de spălare de bani, multe dintre ele bănuindu-se că ar implica clienţi ruşi bogaţi.

Vierturs Burkans, aflat la şefia agenţiei letone pentru comba­terea spălării de bani de două decenii, ar avea nevoie de mai multe resurse pentru mo­nitorizarea băncilor, cât şi de reducerea numărului de dovezi ne­cesare pentru urmărirea în justiţie a suspecţilor.

Numărul tranzacţiilor neobişnuite sau suspecte din Letonia notificate la autorităţi este mult mai redus com­parativ cu Elveţia şi UE.

Letonia a aderat la zona euro în 2014 şi a transferat ulterior supervi­zarea băncilor sale către BCE, însă ţara nu a reuşit să scape de suspiciunile privind controalele financiare relaxate. „În Letonia, avem cea mai bună legislaţie. Problema este legată de punerea în aplicare“, spune fostul ministru al justiţiei Janis Bordans.

De la obţinerea independenţei de Rusia în 1991, mai multe bănci letone

s-au autopromovat drept o cale de acces către pieţele occidentale pentru clienţi din Rusia şi state fost sovietice ca Ucrai­na, promiţând con­­fi­denţialitate similară cu cea din Elveţia pentru clienţii săi.

În 2015, băncile le­tone deţineau depozite de aproximativ 12 mi­liarde de euro pentru clienţi străini. Potrivit bancherilor şi oficiali­lor, o mare parte a ba­nilor proveneau din Rusia. Unii clienţi au profitat de asemenea de o schemă de acor­dare de permise de şedere ce le permitea să călătorească liber în mare parte a Europei continen­tale în schimbul depunerii a 280.000 de euro la o bancă timp de cinci ani.

Peste 200 milioane de euro cash au fost retrase din Letonia anul trecut, valoarea totală a bancnotelor care au ieşit din statul baltic din 2015 depăşind 750 milioane de euro.

Un oficial guvernamental a de­clarat că se analizează introducerea unei taxe de risc în cazul băncilor care fac business cu clienţi a căror identitate este neclară. Guvernul vrea de asemenea să înlesnească retragerea licenţelor bancare şi să impună restricţii mai drastice pentru retragerea cashului din Letonia.

Deşi unii politicieni şi bancheri spun că băncile letone îi va deservi în continuare pe ruşii bogaţi indiferent de ce măsuri vor fi luate, alţii sunt optimişti cu privire la impactul reformelor avute în vedere.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO