Dominaţia Chinei în domeniul pământurilor rare, vitale pentru smartphone-uri, EV-uri şi tehnologie militară, lasă SUA şi Europa şi India vulnerabile. Până când aprovizionarea la nivel global va creşte, China va exercita o vastă putere asupra sectoarelor tehnologice vitale, scrie Deutsche Welle.
Dominaţia de care se bucură în sectorul pământurilor rare conferă Chinei un atu semnificativ în negocierile comerciale continue cu SUA. Controlând peste 60% din producţia globală de pământuri rare şi aproape 90% din rafinarea acestora, China şi-a sporit presiunile impunând restricţii asupra exporturilor de elemente de pământuri rare şi magneţi permanenţi.
Unele dintre restricţii, decise parţial ca reacţie la tarifele ridicate asupra exporturilor chinezeşti impuse de preşedintele Donald Trump, au fost ulterior relaxate pentru a permite continuarea negocierilor comerciale cu SUA.
În această săptămână însă China a anunţat noi ample controale la export pentru pământurile rare, extinzând restricţiile la tehnologia de procesare şi limitând explicit exporturile către utilizatorii străini din domeniul apărării şi cipurilor. Aceasta este versiunea Beijingului la regula FDP din SUA, prin care Washingtonul a restricţionat exporturile de cipuri din ţări terţe către China.
Mişcarea Chinei, venită la câteva săptămâni înaintea unei întâlniri face-to-face între Trump şi preşedintele Xi Jinping, scoate şi mai mult la iveală vulnerabilităţile SUA, în condiţiile în care acestea duc lipsă de capacitate internă de rafinare.
„Întreaga economie mondială depinde de aceşti magneţi din China“, arată Jost Wubbeke, de la Sinolytics. „Stoparea exporturilor acestora se va resimţi la nivelul întregului glob“.
Perturbările provocate de restricţiile anterioare la nivelul lanţurilor de aprovizionare au lovit deja puternic industriile americane.
Un sondaj al Camerei Americane de Comerţ din China realizat în mai a găsit că 75% dintre firmele americane se aşteaptă ca stocurile de pământuri rare să li se epuizeze în decurs de câteva luni.
Producătorii americani au cerut Washingtonului să negocieze anularea restricţiilor şi, în timpul negocierilor comerciale din iunie, China a fost de acord să accelereze aprobările de licenţe de export. Restricţiile anunţate acum riscă să anuleze eforturile recente.
Această strategie a Chinei de a se folosi de pământurile rare ca de un instrument geopolitic nu este nouă. În 2010, Beijingul a stopat exporturile către Japonia timp de două luni pe fondul unei dispute teritoriale, iscând scumpiri dramatice şi scoţând la iveală riscurile legate de lanţurile de aprovizionare.
Gabriel Wildau, managing director la firma Teneo, avertizează că regimul de licenţiere a exporturilor din China nu este doar o reacţie la tarifele lui Trump şi că întreruperile de livrări vor rămâne o ameninţare permanentă.
Economia americană nu este singura afectată de penuria de pământuri rare. UE depinde de China pentru 98% din magneţii săi de pământuri rare.
Alberto Prina Cerai de la Italian Institute for International Political Studies, a declarat pentru DW că Bruxelles-ul are nevoie urgentă de a „cumpărat imp“. „Vestul nu poate prinde din urmă China, care dispune de un lanţ de aprovizionare greu de copiat. Însă deşi o decuplare completă de China este de neconceput pe termen scurt, UE ar trebui să gestioneze această interdependenţă cu o strategie industrială coerentă“.
Comisia Europeană vizează producerea a 7.000 de tone de magneţi în UE până în 2030, mai multe proiecte de rafinare şi reciclare fiind în desfăşurare. O uriaşă unitate de procesare de pământuri rare s-a deschis în Estonia în acest an, iar o altă amplă facilitate din Franţa va deveni operaţională în 2026.
China a propus într-adevăr un „canal verde“ pentru accelerarea aprobărilor de licenţe pentru firmele din UE, dar experţii avertizează că aprobările ar putea dura totuşi până la 45 de zile.
În ceea ce priveşte India, deşi ocupă locul cinci în lume după dimensiunea rezervelor de pământuri rare, ţara contribuie cu mai puţin de 1% la aprovizionarea la nivel mondial. India nu dispune de capacitatea de rafinare pentru procesarea pământurilor rare în aplicaţii high-tech, depinzând la rândul său de exporturile chineze. În condiţiile în care eforturile sale de a-şi diversifica aprovizionarea sunt foarte lente, New Delhi a cerut în iunie companiei sale de stat IREL să stopeze exporturile de minerale produse local.
Prina Cerai avertizează că accesul la pământuri rare va deveni mai vital pentru Vest odată cu apariţia tehnologiilor avansate.
După China cu 44 milioane de tone de depozite de pământuri rare, Brazilia, India şi Australia deţin mai apoi cele mai mari depozite, ce totalizează împreună aproximativ 31,3 milioane de tone. Aproximativ 20 milioane de tone au fost recent descoperite în Kazahstan.
SUA şi Australia sunt cele mai avansate în creşterea extracţiei şi procesării de pământuri rare, în timp ce planurile altor ţări sunt doar la început, necesitând între cinci şi 10 ani, aprobări de mediu şi investiţii de miliarde.
O altă viitoare sursă ar putea fi Groenlanda.
Însă până când aprovizionarea cu surse alternative de pământuri rare nu va fi extinsă semnificativ, China va continua să folosească această resursă vitală ca pe o puternică armă geopolitică, ţinând industrii şi ţări din întreaga lume sub control.
Wubbeke de la Sinolytics este sceptic că alte ţări vor ataca vreodată poziţia dominantă a Chinei asupra sectorului pământurilor rare din cauza uriaşului avantaj la nivelul costurilor al liderului de piaţă.
