Alegerea miliardarului Donald Trump ca preşedinte al Statelor Unite scoate la iveală potenţialele conflicte de interese ale acestuia dată fiind întinderea globală a afacerilor sale, foşti oficial guvernamentali întrebându-se dacă nu cumva răspunsul Americii la evenimente din diferite zone ale globului şi critica sa la adresa corupţiei şi imixtiunii statului în afaceri nu vor fi afectate de legăturile financiare ale familiei Trump cu diverşi jucători străini, scrie New York Times.
„E un teritoriu neexplorat în istoria republicii, pentru că niciodată nu am mai avut un preşedinte cu un asemenea imperiu atât în SUA, cât şi peste hotare,” a afirmat Michael J. Green, fost membru al Consiliului Naţional de Securitate pe vremea când la Casa Albă se afla George W. Bush.
Donald Trump deţine hoteluri şi alte proprietăţi imobiliare în SUA şi are afaceri în cel puţin alte douăzeci de ţări, în special în unele în curs de dezvoltare ca India, Indonezia sau Uruguay, după cum o arată declaraţiile sale de avere publicate în timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale analizate de New York Times. Legăturile sale financiare sunt însă neclare, din cauza refuzului de a da publicităţii declaraţiile fiscale şi o listă de creditori.
Deşi purtătoarea sa de cuvânt Hope Hicks a declarat că prioritatea lui Donald Trump este transferul conducerii afacerilor către membrii familiei şi management, o trecere în revistă a afacerilor acestuia efectuată de New York Times scoate la iveală un potenţial conflict între priorităţile sale ca preşedinte şi nevoile şi obiectivele companiilor sale.
Spre exemplu în India, unde Donald Trump are în desfăşurare un număr mare de proiecte, omul de afaceri colaborează cu companii care au legături cu cel mai important partid politic al ţării, ceea ce înseamnă că ar putea fi favorizat de guvern inclusiv prin presiuni asupra unor bănci de stat pentru acordarea de împrumuturi în condiţii preferenţiale, chiar dacă nici el, nici familia sa nu solicită aşa ceva.
O altă problemă apare în Brazilia, unde omul de afaceri a permis utilizarea brandului său pentru un hotel pe plajă, Trump Hotel Rio de Janeiro, care face acum obiectul unei anchete a autorităţilor federale cu privire la mită şi comisioane ilegale care ar fi convins două fonduri de pensii să investească în proiect.
Mai mult, schimbarea de atitudine a lui Trump de la a susţine interzicerea accesului musulmanilor în SUA la a afirma că preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan era îndreptăţit să ia măsurile pe care le-a luat după eşecul tentativei de lovitură de stat a pus capăt apelurilor acestuia din urmă la îndepărtarea numelui omului de afaceri de pe Trump Towers din Istanbul, dându-le apă la moară celor care se tem că politica Americii faţă de Turcia se va schimba în funcţie de interesele comerciale al preşedintelui ei.
