”Katrina a reprezentat pentru locuitorii New Orleans şi o schimbare psihologică masivă. Lăsând la o parte pierderile umane, dezastrele de o asemenea amploare înseamnă şi o infuzie masivă de bani. Imediat după Katrina, New Orleans a primit o finanţare de 140 de miliarde de dolari pentru investiţii, jumătate din bani provenind din surse federale, iar jumătate din acţiuni filantropice”, a spus Michael Hecht, preşedinte şi CEO al Greater New Orleans Inc., o organizaţie care se ocupă de atragerea de investiţii şi de dezvoltarea mediului de business în regiunea de sud-est a statului Louisiana.
Primele investiţii din finanţările primite au fost făcute în infrastructura necesară pentru protecţia împotriva inundaţiilor (având în vedere că principala cauză a dezastrului în care şi-au pierdut viaţa peste 1.400 de oameni în 2005 a reprezentat-o faptul că peste 50 de diguri care protejau oraşul au cedat), unde s-au alocat circa 15 miliarde de dolari.
De asemenea, alte aproape două miliarde de dolari au fost folosite pentru reforma învăţământului din New Orleans, ceea ce a generat o îmbunătăţire semnificativă a statisticilor privind performanţa educaţională a oraşului. Astfel, dacă rata de absolvire a liceului era de 54% în 2004 (când oraşul avea unele dintre cele mai proaste rezultate din Statele Unite din acest punct de vedere), ponderea absolvenţilor de liceu a ajuns la 73% în 2014. Şi numărul studenţilor înscrişi la universităţi a crescut cu 60% în aceeaşi perioadă.
O sursă importantă de venituri pentru regiune o reprezintă industria turismului, având în vedere că popularitatea zonei a crescut foarte mult în urma dezastrului generat de uraganul Katrina.
”Fără turişti, nu am fi fost nici pe departe la nivelul la care suntem acum şi nu am putea susţine financiar tot ce am construit. Numărul turiştilor este mai mare decât cel de dinainte de Katrina, astfel că, în 2015, am avut aproape 10 milioane de turişti care au cheltuit circa 7 mld. de dolari. Avem o reputaţie bună în organizarea de evenimente de dimensiuni mari”, explică Kim Priez, vicepreşedinte senior pentru turism în cadrul New Orleans Convention& Visitors Bureau. Cheltuiala medie pe zi a unui turist din SUA este de 239 de dolari pe zi, iar cea a unui turist internaţional este de 364 de dolari pe zi.
Au atras peste 100 de miliarde de euro din investiţii străine din 2008
Pentru dezvoltarea economică a Louisianei, strategia autorităţilor s-a axat atât pe atragerea de noi investiţii străine directe, cât şi pe creşterea exporturilor. Dacă fostul guvernator al statului a făcut călătorii atât în Asia, cât şi în Europa, pentru a atrage noi potenţiali investitori în Louisiana, noul guvernator a atras atenţia şi asupra nevoii de concentrare a eforturilor şi pe comerţul internaţional.
”Louisiana a beneficiat de investiţii în valoare de 105 mld. de euro din 2008 încoace. Criza a venit mai târziu aici şi nu ne-a lovit foarte tare, ne-am revenit repede. Din iulie 2014 până în mai 2015, şapte companii (precum Bell Helicopter sau IBM) au anunţat planuri de noi investiţii în Louisiana. Cu un nivel al investiţiilor străine directe de 324 de milioane de dolari per capita din 2008 încoace, Louisiana se poziţionează pe primul loc din rândul statelor americane din acest punct de vedere”, explică Anthony Bodin, assistant director, international commerce în cadrul organizaţiei Louisiana Economic Development.
Facilităţile oferite de autorităţi investitorilor, dar şi uşurinţa de a face afaceri în Louisiana – unde o companie îşi poate deschide operaţiunile în şase luni, de exemplu- a determinat ca 75% din noile locuri de muncă din economie să fie generate de investiţiile străine noi.
Siguranţa populaţiei, pe ”to do list-ul” autorităţilor
Pe de altă parte, administraţia locală a oraşului New Orleans mai are multe probleme de rezolvat, având în vedere că în oraş nu este interzis consumul de băuturi alcoolice în spaţiile publice şi nici deţinerea de arme, iar în zonele aglomerate există în continuare destul de mulţi cerşetori.
”Aşa se întâmplă în fiecare weekend. Se îmbată, se ceartă şi termină seara fie la spital, fie în puşcărie. Nu se interzice consumul de alcool în spaţiile publice pentru că interesul este să se consume cât mai mult, adică să se încaseze cât mai mulţi bani”, spune un taximetrist de origine indiană stabilit de 25 de ani în New Orleans.
Totuşi, reprezentanţii administraţiei locale sunt conştienţi de aceste aspecte care afectează negativ imaginea oraşului.
”Siguranţa populaţiei şi atenuarea inechităţilor sociale sunt principalele noastre provocări pentru viitor”, admite Sarah N. McLaughlin, director de comunicare în cadrul primăriei din New Orleans.
În prezent, venitul mediu al unui locuitor din New Orleans este mic, de 32.000- 35.000 de dolari pe an (2.600 – 2.900 de dolari pe lună), spun reprezentanţii primăriei, însă situaţia începe să se îmbunătăţească. Iar primele veşti ale viitoarei bunăstări sunt date de mişcările de pe piaţa imobiliară: ”Sunt oameni care locuiesc şi lucrează în New York şi care îşi cumpără o a doua casă în New Orleans, ca un fel de casă de vacanţă”, adaugă Sarah N. McLaughlin.
Acordul comercial dintre SUA şi UE, oportunitate pentru micii procesatori de fructe de mare din zonă
Louisiana are un PIB de circa 253 de miliarde de dolari şi o populaţie totală de 4,67 milioane de persoane, iar în New Orleans locuiesc circa 340.000 de oameni. În total, în 2014, exporturile Louisianei au fost de 65 de miliarde de dolari (aflându-se pe locul şase în topul statelor americane după valoarea totală a exporturilor din 2014), iar cea mai mare parte a exporturilor, adică peste două treimi, este generată de New Orleans.
Comerţul internaţional al zonei ar putea creşte semnificativ dacă SUA şi UE ar concretiza Parteneriatul Transatlantic de Comerţ şi Investiţii (TTIP), având în vedere că în prezent cele două părţi negociază parteneriatul de liber schimb care ar putea fi gata până la finalul anului.
Unii dintre marii beneficiari ai acestui parteneriat ar fi procesatorii din industria fructelor de mare, având în vedere că, local, se confruntă cu competiţia generată de importurile de astfel de produse din China, care sunt mult mai ieftine.
”Aşteptăm încheiere TTIP pentru că este o oportunitate pentru noi să intrăm pe pieţe noi, cu produse premium, la preţuri mai mari. Vrem să suplimentăm piaţa europeană, nu să intrăm în competiţie cu alte companii care fac acelaşi lucru ca noi”, spune Chalin Delaune, unul dintre proprietarii Tommy's Seafood Inc. din New Orleans, o afacere de familie în domeniul procesării de fructe de mare cu venituri anuale de 22 de milioane de dolari şi circa 100 de angajaţi.
”Vrem să ne aliniem la strandardele europene, care sunt mai drastice decât cele ale noastre, pentru a oferi protecţie consumatorilor. În prezent, etichetarea produselor este singura metodă prin care ne putem diferenţia de produsele importate din Asia. China, de exemplu, care îşi protejează consumatorii, nu permite comercializarea de creveţi pe piaţa domestică, însă permite exportul acestor produse în SUA. De aceea, doar 10% din consumul nostru de creveţi vine din producţia generată în SUA”, a mai spus Chalin Delaune.
De aceeeaşi părere este şi Kristi App, vicepreşedinte al J.W. Allen Company, o companie din New Orleans care oferă servicii de logistică pentru companiile care fac comerţ internaţional.
”În cadrul TTIP se vorbeşte mult despre standardizare, ceea ce este benefic pentru industria fructelor de mare din Louisiana. Avem în SUA foarte multă mâncare modificată genetic din China sau din Vietnam, iar în statele din UE mâncarea nemodificată genetic va fi apreciată de consumatori. De aceea, pentru companiile mici de procesare de fructe de mare, alinierea la standardele europene va fi benefică”, a mai spus Kristi App.
