Business Internaţional

Cum arată România în ochii străinilor: Avem o infrastructură dărăpănată, un guvern care a încercat să slăbească legile anticorupţie şi o măsură split TVA care va crea haos. "Ne fac viaţa mizerabilă"

Anca Mariana Petculescu. Sursă foto: New York Times

Anca Mariana Petculescu. Sursă foto: New York Times

Autor: Corina Zamfir

19.10.2017, 20:21 2404

Undeva în interiorul mall-ului AFI Cotroceni – sub un roller coaster, pe lângă IMAX şi pe lângă coridorul de la cazinoul electronic - Anca Mariana Petculescu a văzut o pereche atrăgătoare de cizme din piele neagră, scrie New York Times.

În acel moment, şi-a amintit de datoria de pe cardul de credit, de cheltuielile pentru reparaţiile sistemului de încălzire al apartamentului ei. Apoi mintea i-a fugit la cei 500 de lei (130 de euro) pe care Guvernul tocmai i-a adăugat la pensia lunară. A decis totuşi să ia cizmele.

"Cumpărăturile sunt la fel ca terapia pentru mine", a spus Ana Petculescu, în vârstă de 64 de ani, care a ieşit la pensie acum cinci ani. Ea era contabilă la o companie de telefonie de stat. "Ca să mă simt bine, fac cumpărături."

Comportamentul acestei doamne ieşite la pensie explică de ce România are cea mai rapidă creştere economică din Europa. În prima jumătate a anului, a ajuns la un ritm de creştere de 5,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Având în vedere că România este una dintre cele mai sărace naţiuni din Europa, care încă se recuperează după perioada dictatorului Nicolae Ceauşescu, această performanţă confirmă începutul unei ere strălucitoare. România creşte în sfârşit după ani de criză.

Cu toate acestea, scena de la mall ilustrează şi de ce mulţi economişti sunt pesimişti în privinţa îmbunătăţirii averii românilor - şi de ce unii se tem că următoarea criză din Europa se află deja în formă. O mare parte din creşterea pe care a experimentat-o ​​România este datorată consumatorilor.

Pentru a plăti majorările salariale, Guvernul a redus cheltuielile pentru investiţii în autostrăzi şi alte lucrări publice. Infrastructura dărăpănată a României a limitat comerţul mult timp. Economiştii se tem de faptul că majorările salariale plus reducerile de impozite au generat o explozie momentană a activităţii economice care va lăsa ţara îndatorată.

"Facem aceleaşi greşeli precum Grecia", a declarat Cristian Păun, economist la Universitatea de Studii Economice din Bucureşti pentru New York Times. "Continuăm să creştem datoria publică atunci când suntem într-un boom".

Pentru moment, orice comparaţie cu Grecia, exemplul extrem al unei economii distruse de o guvernare fără restricţii, poate fi considerată naivă. La sfărşitul anului trecut, datoria publică a României era de aproximativ 39% din producţia sa anuală, o fracţiune din raportul dintre Statele Unite (74%), Marea Britanie (92%) sau Grecia (182%).

Totuşi, datoria publică a României s-a dublat în ultimele două decenii. "Acest lucru este foarte periculos", a mai spus Păun. "Când criza va veni din nou, aşa cum o va face inevitabil, suntem expuşi".

Oficialii guvernului resping discuţiile în acest sens. Venitul disponibil mediu al României este mai mic cu o zecime din veniturile din Suedia şi Austria, potrivit Uniunii Europene. Căruţele trase de măgar continuă să funcţioneze în mediul rural. În Bucureşti, birourile moderne se află lângă clădirile vechi cu faţade dărăpănate.

Guvernul se confruntă cu presiuni pentru a îmbunătăţi standardele de viaţă. Ridicarea salariilor este o modalitate de a o face. "Facem multe progrese", a declarat Andrei Pop, membru al Parlamentului care face parte din Partidul Social Democrat care guvernează. "Această creştere este durabilă".

Dar Fitch Ratings, firma de cercetare globală, a avertizat recent că riscurile de cheltuieli ale României generează un deficit bugetar mai mare de 3% din PIB.

"Nu se poate termina bine", a declarat senatorul Florin Cîţu, membru al Partidului Naţional Liberal de opoziţie, şi fostul economist-şef al României la banca de investiţii ING. "Va exploda în faţă."

Chiar şi liderii sindicali spun că guvernul dă banii fără o strategie serioasă.

"Nu există nicio îndoială că salariile trebuiau sporite, dar nu aşa", a spus Bogdan Iuliu Hossu, preşedintele Confederaţiei Sindicale Naţionale (Cartel Alfa), care reprezintă aproximativ 600.000 de lucrători români - printre care profesori, ofiţeri de poliţie şi funcţionari publici.

Numai în acest an, a spus el, guvernul a decretat mai mult de douăsprezece majorări. Guvernul a ridicat salariul minim pentru toţi muncitorii cu aproximativ 16%, până la aproximativ 8,375 lei pe oră (aproximativ 2,18 dolari). Apoi, cei care lucrează în sistemul medical au primit o creştere de 25%.

"Guvernul dă bani oamenilor aleşi", a spus Hossu.

România a căutat să amplifice creşterea economică prin atragerea investiţiilor străine. Efortul a fost sporit de un atac asupra corupţiei, realizat de o agenţie creată mai mult de un deceniu în urmă, ca parte a campaniei de succes a României pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au condamnat miniştri, membri ai Parlamentului şi chiar un prim-ministru.

Dar, în ultimele luni, guvernul a încercat să slăbească legile anticorupţie. În ianuarie, acesta a interzis urmărirea penală pentru corupţie care implică sume mai mici de aproximativ 50.000 de dolari. Cetăţenii înfrânaţi au ieşit în stradă şi decretul a fost anulat. Dar proiectele proaspete de legislaţie ar putea constrânge din nou procurorii şi judecătorii.

"Există momente în care voinţa politică ne arată că nu există nicio intenţie, nu există o dorinţă reală de a eradica corupţia", a declarat Laura Codruta Kovesi, procurorul şef al direcţiei, notează New York Times. "Există un adevărat atac împotriva sistemului de justiţie."

Pe parcursul primelor şapte luni ale anului, investiţiile străine în curs au scazut cu peste 17%, potrivit băncii centrale române. Dacă îngrijorarea cu privire la corupţie este un factor, transformarea bruscă a banilor se referă şi la un sentiment de bătăi de cap, pe măsură ce guvernul caută bani pentru a-şi finanţa majorările salariale.

În ultimele săptămâni, guvernul a subliniat planurile de forţare a companiilor de stat să predea rezervele lor de numerar. Într-o mişcare contencioasă, a propus transferarea fondurilor de pensii pentru a acoperi cele pentru lucrătorii în vârstă.

"Ei continuă să-şi spună lucrurile, continuă să se adapteze", a declarat Dragoş Neacşu, director executiv al filialei Erste Asset Management din România, administrator al fondului de investiţii din Austria. "Este ca şi cum ar fi producătorii muzicali care încearcă diferite versiuni ale melodiei înainte să ştie ce să joace".

Întrucât antreprenorii locali s-au convocat pentru un mic dejun “în reţea”, mulţi s-au îngrijorat de planurile guvernului de modificare a contabilităţii, care ar obliga companiile să administreze conturi separate pentru impozite - o măsură pe care au spus că o va crea haos.

"Ne fac viaţa mizerabilă", a spus Mona Mirea, broker de asigurări. "Se simte ca şi cum vom merge într-o altă criză".

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO