• Leu / EUR4.7769
  • Leu / GBP5.6485
  • Leu / USD4.3418
Business Internaţional

Cum arată Ungaria după doi ani de stimulare economică neortodoxă şi România după cura de austeritate prescrisă de FMI

Cum arată Ungaria după doi ani de stimulare economică neortodoxă şi România după cura de austeritate prescrisă de FMI

Autor: Bogdan Cojocaru

16.07.2012, 00:04 17718

Deşi până nu de mult premierul ungar Viktor Orban părea că cedează în faţa presiunilor creditorilor internaţionali, săptămâna trecută el a promis că va apăra cu tărie interesele naţionale în negocierile cu FMI şi UE pentru un nou ajutor internaţional şi că va rezista oricărei pretenţii de a introduce noi taxe.

"Nu putem accepta de la FMI decât condiţii care credem că ar fi bune pentru Ungaria", a declarat Orban la un post de televiziune. O delegaţie a FMI şi CE va sosi la Budapesta pe 17 iulie pentru a discuta termenii unui acord de finanţare estimat de pieţe la 15 miliarde euro.

Schimbul de focuri dintre Budapesta şi creditori, declanşat de decizii ale guvernului care în ochii UE ştirbesc democraţia, durează încă de anul trecut, iar conflictul a adus de câteva ori un focar de criză la graniţele României. Să fie acest joc al lui Orban îndrep­tăţit de succesul măsurilor economice introduse de când a venit la putere sau doar un efort disperat de atrage alegători şi păstra controlul ţării?

Ungaria este prima ţară din UE care a primit un pachet de asistenţă financiară internaţională din cauza crizei, dar şi cea mai îndatorată ţară din Europa de Est şi de aceea este privită cu mare neîncredere pe pieţele internaţionale de finanţare, care au împins-o spre nevoia unui nou acord de finanţare.

Ungaria a primit în octombrie 2008 un împrumut de 20 de miliarde de euro din partea UE, FMI şi a Băncii Mondiale, cu condiţia reducerii deficitului bugetar la 3,8% din PIB în 2010 şi la 2,8% în 2011.

Ultima ţintă, Budapesta nu şi-a mai asumat-o. Statul ungar a primit peste două treimi din fonduri, dar a renunţat la ultimele două tranşe, preferând să se finanţeze de pe pieţele financiare.

Ungaria a cerut din nou, în noiembrie anul trecut, un pogram preventiv de asistenţă financiară de la UE şi FMI, în contextul volatilităţii de pe pieţele financiare, dar discuţiile s-au întrerupt după ce guvernul a refuzat să modifice o lege care ar fi limitat independenţa băncii centrale, instituţie care nu-şi ajusta politica monetară după strategia guvernului.

Neortodoxismul lui Orban

Pe lângă măsurile "ortodoxe" de austeritate precum reduceri de cheltuieli şi de salarii, guvernul lui Orban a introdus în 2010 o serie de măsuri extraordinare, de criză, cea mai controversată fiind suprataxarea sistemului bancar. Alte sectoare vizate cu impozitarea suplimentară sunt cel de comuni­caţii, de energie şi de retail.

Pentru a umple cuferele trezoreriei şi reduce astfel deficitul bugetar, guvernul Orban a naţionalizat fondurile de pensii private obligatorii.

De asemenea, pentru a rezolva problema creşterii costurilor pentru creditele ipotecare în valută din cauza deprecierii masive a forintului, în special în faţa francului elveţian, executivul a convins în primăvara anului trecut, dar nu fără eforturi, băncile să intre într-un program prin care plata împrumuturilor se face la un curs fix, sub cel de pe piaţă. Planul prin care practic se reduce îndatorarea în valută pe cheltuiala băncilor a fost criticat de analişti, care au avertizat că acesta ar putea frâna creşterea economică şi speria investitorii străini.

Noiembrie 2011 a marcat un punct de cotitură pentru strategia lui Orban de a relansa economia, până atunci axată pe încurajarea consumului, TVA fiind majorată de la 25% la 27%, cel mai ridicat nivel din UE. Rezultatul acestor măsuri a fost că economia a revenit de la un declin de aproape 7% în 2009 la o creştere de 1,3% în 2010 şi de 1,6% anul trecut. Pentru ultimii doi ani avansul mediu la nivelul UE a fost de 2% respectiv 1,5%. Însă pentru 2012 CE prognozează o recesiune uşoară, de 0,3%. Poate cel mai remarcabil efect al măsurilor neortodoxe a fost excedentul bugetar de 4,3% înregistrat în 2011. Acesta nu a impresionat CE, care i-a reproşat Budapestei că nu a introdus măsuri de reducere sustenabilă a datoriei. Drept urmare, miniştrii de finanţe din UE au suspendat în martie accesul Ungariei la fonduri de europene de dezvoltare de circa 500 miliarde euro din 2013, însă a revenit asupra deciziei după ce Orban a dat semne de flexibilitate.

Cum stă România

În România, stat asistat financiar de creditorii internaţionali, programul de ajustare fiscală a presupus măsuri dure de austeritate precum tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor, concedieri, reducerea prestaţiilor sociale şi creşterea TVA.

Această taxă a fost majorată în iulie 2010 de la 19% la 24%. Urmarea a fost o scădere de 1,6% a economiei în 2010, urmată de un avans de 2,5% în 2011.

Pentru anul acesta CE estimează o creştere de 1,4%. Deficitul bugetar s-a redus de la 6,8% din PIB în 2010 la 5,2% din PIB în 2011, însă a rămas mai mare decât media din UE.

CE SFATURI AI DA TÂNĂRULUI DE 21 DE ANI?

TOTUL PENTRU BUSINESS. TOTUL ESTE BUSINESS

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7769
Diferență: -0,0377
Ieri: 4.7787
Azi: 4.3418
Diferență: 0,0922
Ieri: 4.3378
Azi: 5.6485
Diferență: 0,0514
Ieri: 5.6456
Azi: 4.4536
Diferență: -0,516
Ieri: 4.4767