♦ Potrivit lui Miklos Ligeti, de la Transparency International Ungaria, evenimentele iscă suspiciuni de încălcare a legii în mai multe privinţe.
Vara anului 2018 a fost o perioadă crucială nu doar pentru Biroul de Informaţii al Ungariei, o divizie a serviciilor secrete ale ţării care se ocupă de informaţiile externe, dar şi pentru sistemul politic al acesteia, scrie Daily News Hungary.
Au avut loc operaţiuni fără precedent în domeniul serviciilor de informaţii şi o luptă pentru putere, punând relaţia dintre guvern şi serviciile de informaţii pe un nou nivel.
Timp îndelungat, Biroul de Informaţii şi-a desfăşurat activitatea sub supravegherea lui Janos Lazar, pe atunci şef al cabinetului premierului. În perioada petrecută în această poziţie, Janos Lazar a acordat o atenţie considerabilă activităţilor de informaţii având legătură cu instituţiile UE. Vizate au fost nu doar OLAF, ci şi alte delegaţii şi oficiali ai UE din Ungaria. Activităţile de supraveghere în creştere ale Biroului de Informaţii nu doar au pus serviciile de informaţii maghiare într-o poziţie delicată, ci au şi subminat încrederea în UE.
Acestei situaţii i s-a pus capăt în 2018, când s-a format al patrulea guvern Orban, iar Biroul de Informaţii a fost plasat în subordinea ministerului afacerilor externe şi comerţului, condus de Peter Szijjarto. Totuşi, procesul de transfer nu a fost unul fără probleme, iar situaţia a devenit rapid tensionată.
Primul pas al lui Szijjarto a fost să-i invite pe şefii Biroului de Informaţii la o întâlnire. În acelaşi timp însă acesta a primit un ordin neobişnuit din partea departamentului de securitate al ministerului afacerilor externe: unei echipe speciale de 30 de oameni urma să i se permită accesul la Biroul de Informaţii, la arhivele acestuia.
Echipa respectivă, alcătuită din reprezentanţi din diverse departamente ale ministerului de interne, a petrecut săptămâni întregi la sediul Biroului de Informaţii. Scopul oficial al anchetei era de a desfăşura o analiză aprofundată a funcţionării serviciilor de informaţii, însă în realitate aceştia erau interesaţi de informaţii privind cazuri specific.
Printre acestea, afacerile economice ale familiei Orban, în special ale lui Istvan Tiborcz, ginerele premierului, şi scandalul achiziţiilor publice în care era implicată compania Elios.
În timpul raidului, procurorii au interogat personalul, au cercetat arhivele şi confiscat computer. Managerilor demişi nu li s-a permis să se întoarcă la birourile lor, iar bunurile personale nu au fost returnate decât mai târziu.
Raidul a fost efectuat de forţe supervizate de ministrul de interne, Sandor Pinter, însă iniţiativa a fost probabil susţinută de cercurile lui Viktor Orban. Scopul era să se descopere ce fel de informaţii colectase Biroul de Informaţii în anii anteriori privitoare la guvern şi în special la afacerile familiei Orban. Evenimentele au pus în lumină luptele interne de putere între diferiţi actori din cadrul guvernului.
Unul dintre cele mai controversate domenii de activitate ale Biroului de Informaţii a privit monitorizarea OLAF, biroul anti-fraudă al UE. Sub conducerea lui Janos Lazar, Biroul a monitorizat în mod activ ancheta OLAF din Ungaria privind abuzurile Elios. Personalul OLAF a fost interceptat telefonic, urmărit fizic şi chiar înregistrat în secret. Scopul era de a obţine acces din vreme la informaţiile strânse de organismal UE.
Anchetele OLAF au descoperit nereguli în cadrul proiectelor Elios, fiind recomandată recuperea unor fonduri UE de 13 miliarde de forinţi (31 milioane de euro). Totuşi, guvernul maghiar a acoperit această sumă din buget, evitând astfel responsabilitatea financiară directă.
Evenimentele din 2018 au evidenţiat lipsa de transparenţă şi independenţă politică a serviciilor maghiare de informaţii. Acţiunile grupului de lucru au ridicat şi semne de întrebare de ordin juridic. Potrivit lui Miklos Ligeti, de la Transparency International Ungaria, evenimentele iscă suspiciuni de încălcare a legii în mai multe privinţe.
Acţiunile din 2018 nu au dus doar la o înlocuire a conducerii Biroului de Informaţii, ci şi la o reorganizare completă a funcţionării şi relaţiilor interne de putere în cadrul serviciilor maghiare de informaţii. Viktor Orban a criticat personal activităţile anterioare ale Biroului de Informaţii şi a devenit clar că serviciile de informaţii intrau sub un control mai strict al intereselor guvernamentale.
