Kazahstanul, sursă de petrol pentru Uniunea Europeană, dar şi pentru alte economii mari ale lumii, simte din plin impactul turbulenţelor geopolitice ale prezentului, inclusiv războiul din Ucraina. Acest lucru îl forţează să se repoziţioneze faţă de puterile cu care se învecinează, ceea ce poate avea consecinţe asupra strategiei sale energetice. Orientările de politică externă încep să fie deja clare.
România este importator de petrol kazah, iar KazMunayGas, compania naţională de petrol şi gaze a Kazahstanului, deţine aici două rafinării şi benzinăriile Rompetrol.
Preşedintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, a suprins recent pe toată lumea când, la un forum de cooperare regională origanizat în Siberia, i-a cerut preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, să „îngheţe“ războiul din Ucraina şi să se întoarcă la negocieri. Kazahstanul este considerată o ţară aliată a Rusiei, cu care se învecinează, mai ales că Tokayev a cerut în ianuarie 2022 unei alianţe de apărare conduse de Rusia să intervină pe teritoriul kazah pentru a asigura pacea când ţara era cuprinsă de revoluţie.
De aceea, intervenţia preşedintelui kazah într-o discuţie directă cu Putin este surprinzătoare. Tokayev a sugerat că el este şi mesagerul altora. Pentru a înţelege ce a vrut să spună, important este contextul. Kazahstan a ocupat în primul trimestru al acestui an locul trei ca sursă de petrol pentru Uniunea Europeană şi locul patru la cărbune, potrivit Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene. În perioada ianuarie-martie, petrolul kazah a reprezentat aproape 10% din importurile UE. Doar SUA şi Norvegia au exportat mai mult ţiţei în Uniune. În 2025, ponderile celor trei ţări au fost foarte apropiate. În UE, Kazahstanul este furnizor important pentru economii mari, cum este Italia, dar şi mici, ca România şi Cehia.
În ultimii ani, de când Rusia a atacat Ucraina şi statele europene au căutat să se îndepărteze de energia rusească, Kazahstanul a încercat să-şi consolideze poziţia ca unul dintre principalii furnizori de petrol ai UE, valorificând redistribuirea fluxurilor de energie în urma reducerii importurilor de ţiţei rusesc. Însă, din când în când, planurile i-au fost date peste cap. Kazahstanul exportă petrol în Europa mai ales printr-un terminal la Marea Neagră şi o conductă aflate pe teritoriu rusesc.
Din când în când, Moscova, sub diverse pretexte, a restricţionat şi chiar blocat tranzitul ţiţeiului kazah prin Rusia. Aproape 80% din exporturile de petrol kazah se fac prin infrastructura rusească. Analiştii au interpretat aceste acţiuni ale Moscovei ca presiuni geopolitice, cu impact dublu, atât asupra pieţelor europene, cât şi asupra veniturilor Kazahstanului. Aceste exporturi au fost perturbate grav în ultimele zile, de când armata ucraineană loveşte infrastructura petrolieră rusească şi tancurile petroliere ale Rusiei din Marea Neagră, Azov şi Caspică.
Luna aceasta, preşedintele Tokayev s-a întâlnit cu un alt lider politic important al lumii. Este vorba de preşedintele Chinei, Xi Jinping. Cei doi au discutat la Shanghai, unde partea kazahă a venit la invitaţia celei chineze. Acolo, Tokayev a salutat venirea unei noi ere în relaţiile bilaterale şi a discutat cu reprezentanţii mai multor companii chineze.
La rândul său, Xi a vorbit de alinierea politicilor şi strategiilor de dezvoltare ale celor două ţări. Cu ocazia vizitei, Kazahstan şi China au semnat acorduri comerciale de 15 miliarde de dolari în domenii precum inteligenţa artificială, digitalizarea şi transportul.
Prezenţa chineză în Kazahstan creşte. Anul trecut, 8.500 de companii chinezeşti aveau operaţiuni acolo, iar investiţiile chinezeşti au depăşit 30 de miliarde de dolari. „Scopul nostru nu este ca pur şi simplu să atragem capital. Vrem să dezvoltăm în comun noi tehnologii, să stabilim centre de cercetare, să construim lanţuri de producţie şi să investim în capital uman care va face să progreseze economia cunoaşterii“, a spus la Shanghai Tokayev.
După încheierea vizitei, analiştii au concluzionat că autorităţile kazake îşi pun bazele în China pentru a le ajuta cu hipermodernizarea ţării, ceea ce se putea observa şi înainte. Spre exemplu, compania chineză Huawei, controversată în Occident, este furnizorul unor părţi importante din infrastructura digitală a Kazahstanului.
Atenţia Chinei asupra Kazahstanului a crescut considerabil după ce Rusia a invadat pentru a doua oară Ucraina. În 2022, Huawei a decis să îşi mute mai multe dintre operaţiunile din Rusia în Asia Centrală. Ulterior, Huawei a fost selectată pentru a construi infrastructura 5G a Kazahstanului.
Kazahstan exportă petrol şi în China, printr-o conductă care face direct legătura între cele două ţări, însă livrările sunt mult mai mici decât cele către UE. De asemenea, este ţară de tranzit pentru petrolul rusesc exportat în China şi şi-a putut păstra această poziţie pentru că SUA o permit.
Cu toate acestea, UE este cel mai mare investitor străin al Kazahstanului, investiţiile cumulate din 2005 şi până în prezent însumând 200 de miliarde de dolari. De asemenea, UE este cel mai mare partener comercial al acestei ţări. În iunie, Tokayev a fost în vizită la Bruxelles, unde a obţinut acorduri comerciale şi strategice de zece miliarde de euro.
Europenii au insisitat pe dezvoltarea pe teritoriul Kazahstanului a unei rute comerciale către China, parte a unui proiect mai larg de infrastructură care implică mai multe ţări din Asia Centrală. Kazahii au investit deja 40 de miliarde de dolari, urmând încă 50 de miliarde de dolari până în 2030.
