Oraşul Dongguan situat în apropiere de Hong Kong a ajutat la transformarea Chinei în hala industrială a lumii cu decenii în urmă, producând pe bandă rulantă jucăriile, hainele şi electronicele ieftine care au alimentat ascensiunea economică a ţării.
În prezent, Dongguan este în centrul unei noi transformări industriale: China devine o fabrică pentru fabrici. Nemaifiind un simplu producător de bunuri de larg consum ieftine, China exportă acum mai multe dintre produsele cu valoare ridicată care stau la baza sectorului manufacturier global, notează The Wall Street Journal.
Dominaţia Chinei asupra unor părţi tot mai mari din lanţurile globale de aprovizionare face maşinăria de export a ţării şi mai formidabilă, şi rezilientă împotriva tarifelor, care tind să ţintească bunuri finite.
În primele cinci luni ale acestui an, exporturile Chinei de bunuri intermediare şi de capital au crescut cu 25% şi respectiv 12% în termeni anuali, în timp ce exporturile de bunuri de larg consum au avansat cu 4%, relevă o analiză a McKinsey Global Institute.
Transformarea pune în pericol avantajele economiilor cu producţie avansată ca UE, Japonia şi Coreea de Sud. Producătorii de unelte, baterii, substanţe chimice şi alte bunuri industriale din economiile respective au depins odinioară de fabrici chinezeşti ca clienţi, însă acum China este un rival formidabil pe plan extern şi chiar pe pieţele lor locale. Pentru prima dată în decenii, Germania importă mai multe bunuri de capital avansate din China decât exportă acolo.
Acest proces de transformare a Chinei stârneşte îngrijorare crescândă la nivel global.
Evoluţia Chinei de la linia de asamblare de bunuri de larg consum a lumii la o putere în producţia avansată s-a petrecut de-a lungul mai multor ani. Politicile au încurajat un conţinut local mai mare, impulsionând producţia de componente în China.
Sub iniţiativa „Micii Giganţi“, China a canalizat subvenţii, scutiri de taxe şi credite ieftine către mii de IMM-uri din sectoare de producţie specializate, high-tech.
Piaţa internă vastă şi competiţia strânsă au ajutat la accelerarea upgradingului industrial al Chinei. Reţelele robuste de aprovizionare şi infrastructura ţării au conferit de asemenea producţiei interne o eficienţă ridicată.
„Era în care China a servit doar drept fabrică a lumii s-a încheiat“, spune Henry Wang, fondatorul Dongguan ICT Technology, o firmă cu 80 de angajaţi care exportă sisteme robotizate automate care asamblează plăci de circuit utilizate în aproape toate produsele electronice moderne. „Acum, China ajută restul lumii să-şi construiasc fabricile“.
Cherry Lee, agent de vânzări la Lituo Electronics, un producător de componente utilizate în expresoarele Nestle, cu sediul în Dongguan, spune că clienţii au trecut de la branduri europene şi americane la compania sa pentru a-şi reduce costurile. Vânzările companiei au crescut cu aproximativ 10% anual din 2020.
În São Paolo, compania germană Harting, care produce conectori industriali de mare putere, se confruntă cu o competiţie dură din partea producătorilor chinezi. Aceştia oferă discounturi de 30% la produse de volum mare şi produc bunuri de calitate tot mai bună. Iar situaţia afectează rezultatele companiei.
În Germania, producătorul de stivuitoare Jungheinrich pierde clienţi în faţa rivalilor chinezi în Europa. Aceşti îşi înfiinţează acum centre R&D şi unităţi de producţia care ar trebui să le permită să producă bunuri de valoare mai ridicată. Drept reacţie, Jungheinrich a încheiat anul trecut un parteneriat strategic cu producătorul chinez de stivuitoare EP Equipment.
Pentru Tortai Technologies, un producător de plăci de circuit cu sediul în Dongguan, Europa reprezintă aproximativ 60% din exporturi. În călătoriile de afaceri efectuate în Europa, Samson Shi, directorul executiv al companiei, aude adesea plângeri legate de puterea la export a Chinei. Acesta crede că businessul său este unul de succes nu doar pentru că fabrică produse rentabile, ci şi pentru că oferă clienţilor servicii complete şi personalizate.
