Cel mai simplu model de creştere economică este consumul pe datorie, iar în perioda de boom economic şi apoi în pandemie, când banii au fost mai ieftini ca niciodată, acesta a fost încurajat de toată lumea. Europa de Est n-a făcut excepţie. Acum, când inflaţia a explodat şi a scăpat de sub control, iar băncile centrale ridică dobânzile ca să domolească creşterile de preţuri, creditul se scumpeşte rapid. Guvernele din regiune au adoptat măsuri specifice pentru a-l proteja pe consumatorul cu datorie.
În Polonia, cea mai mare economie est-europeană, presa locală scrie că împrumuturile ipotecare au ajuns cele mai scumpe din Uniunea Europeană. Într-un an, dobânda de politică monetară a crescut de la cel mai scăzut nivel din istorie, de 0,1%, la 5,25%, iar banca centrală a dat de înţeles că va continua lupta cu inflaţia. Iar instituţia nu este cea mai agresivă în acest război. La sfârşitul lunii mai, guvernul a anunţat că va promova creditele ipotecare cu dobândă fixă, mai sigure în comparaţie cu cele preferate până acum în această ţară, împrumuturile cu dobândă variabilă.
Pentru mulţi dintre cei care au ales această din urmă opţiune, ratele s-au dublat, iar în unele cazuri au crescut şi mai mult de când banca centrală a început să majoreze dobânzile. Executivul va prezenta un pachet de măsuri menite să ajute persoanele cu credite pentru locuinţă cândva în iunie, scrie The First News. Acesta va include un fond de ajutor la care contribuie băncile şi înlocuirea indicelui de dobândă.
În Ungaria, guvernul premierului Viktor Orban, proaspăt reales, are o obsesie pentru control, inclusiv asupra preţurilor. Acolo, executivul a decis încă de anul trecut să plafoneze dobânzile la ipoteci la nivelurile din octombrie. Măsura a fost introdusă cu scopul de a domoli inflaţia şi are ca termen de expirare mijlocul acestui an. Dar analiştii au spus că această soluţie este raţională mai mult din punctul de vedere politic decât cel economic.
Inflaţia a continuat să urce, în paralel cu creşterile de dobândă, chiar dacă au fost introduse plafonări de preţuri şi pentru produse şi servicii precum carburanţii, alimentele de bază şi energia. Autorităţile spun că de îngheţarea ratelor la creditele ipotecare cu dobândă variabilă profită jumătate de milion de familii maghiare. Fără plafonare, rata ar fi urcat cu 23%. În Ungaria, creditele ipotecare au crescut cu 40% anul trecut.
În luna mai, băncile au cerut retragerea plafonărilor la dobânzi argumentând că dacă acestea sunt menţinute se vor crea dezechilibre, iar unele sectoare vor fi mai slab finanţate. Banca centrală a spus că ar fi de preferat plafonări mai bine ţintite.
În schimb, guvernul a recurs din nou la una din măsurile sale preferate atunci când nu mai are bani: suprataxarea anumitor sectoare în care companiile străine sunt bine reprezentate. Unul din aceste sectoare este cel bancar. Banca Naţională a Ungariei este prima din UE care a început să majoreze dobânzile pentru a încetini actualul val de inflaţie prelungit. Dobânda de referinţă este de 5,4%.
De la acest nivel, instituţia a devenit mai prudentă, semnalând încetinirea ritmului de înăsprire a politicii monetare. Este un semn că se teme că economia va fi frânată prea puternic, dar şi că lupta cu inflaţia va fi de durată mai mare decât a crezut iniţial. Chiar şi aşa, analiştii se aşteaptă ca dobânda de referinţă să treacă în curând de 6% şi ca până la sfârşitul anului să ajungă la 8%. Inflaţia este de aproape 10%.
În Polonia, dobânda medie pentru un credit ipotecar mediu pentru o locuinţă nouă era de 6% în martie, potrivit Warsaw Voice, care citează o analiză a RynekPierwotny.pl. Preţuri comparabile ale creditului mai pot fi întâlnite, în UE, doar în Ungaria şi România. (Experţii polonezi se plâng şi de greutatea cu care pot fi găsite informaţii comparabile de pe site-ul Băncii Naţionale a României.) La polul opus, în Finlanda, dobânda era în perioada analizată de doar 0,9%. Chiar şi în Cehia, cea mai matură economie din regiune, indicatorul era de nici 4%. Creditele au fost întotdeauna un cartof fierbinte pentru politicieni. Guvernul de la Varşovia discută modalităţi de a-i ajuta pe polonezii cu datorii la bancă, iar printre măsurile menţionate figurează amânarea plăţii ratelor, înlocuirea principalului reper pentru dobânzile variabile, norma în Polonia, şi un fond special de ajutor finanţat direct de bănci pentru debitorii cu probleme din cauza creşterii dobânzilor. Premierul Mateusz Morawiecki a explicat că dacă băncile nu cooperează, guvernul are deja un plan de rezervă care le va obliga să contribuie la efortul de a-i ajuta pe polonezii cu credite pentru locuinţă. De asemenea, el a mai spun că va face presiuni asupra băncilor pentru a majora dobânzile la depozite, potrivit Reuters.
