Spre comparaţie, nivelul de break-even al Arabiei Saudite, un alt mare producător de petrol, este de 93,4 dolari pe baril, potrivit calculelor Deutsche Bank. Vânzările de petrol şi de gaze naturale reprezintă aproape 70% din exporturile Rusiei, iar activităţile legate de aceste materii prime aduc o mare parte din veniturile bugetare. Potrivit ministerului rus de finanţe, anul trecut jumătate din veniturile bugetului federal au provenit din taxele pe extracţia de minerale şi din taxele vamale pe petrol şi gaze naturale.
Scăderea preţului reflectă saturarea pieţei petrolului în regiunea atlantică datorită creşterii livrărilor din SUA şi din statele membre ale OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol), dar şi reducerea cererii, şi sfidează criza militară şi politică din Irak şi conflictul dintre Occident şi Rusia, scrie The Telegraph.
Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) anticipează pentru anul acesta un avans modest, de un milion barili/zi, al consumului global de petrol din cauza turbulenţelor economice din Europa şi a instabilităţii generale a economiei mondiale. În schimb, oferta de petrol a crescut cu 300.000 de barili/zi peste cota prevăzută.
Schimbarea bruscă în echilibrul pieţei a permis statelor bogate membre ale OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) să acumuleze rezerve de petrol în cel mai rapid ritm din ultimii opt ani şi să îşi creeze astfel un „strat de protecţie“ împotriva unor posibile şocuri de aprovizionare venite din Rusia şi Irak.
Stocurile de petrol ale OECD au crescut cu 88 de milioane de barili în al doilea trimestru, cea mai mare valoare din ultimii opt ani, potrivit AIE. Stocurile se află încă sub media ultimilor cinci ani, dar sunt de departe mai ridicate decât iarna trecută.
Producţia de petrol a Libiei s-a dublat în luna iulie comparativ cu luna precedentă, ajungând la 430.000 barili/zi, cu toate că diferite facţiuni militare rivale se luptă pentru controlul surselor de petrol şi de avuţie ale ţării. De asemenea, Arabia Saudită şi-a accelerat producţia la peste 10 milioane barili/zi, cea mai ridicată valoare din septembrie până în prezent.
Cererea de petrol a scăzut cu 440,000 barili/zi în Europa şi SUA în această perioadă, semn că redresarea economică globală este încă slabă, fapt confirmat şi de uşoara coborâre a indicelui comerţului mondial în luna mai calculat de institutul olandez de cercetare economică CPB
Marea supriză vine din partea Germaniei, unde cererea de petrol a scăzut cu 3,9% în ultimul an. În Italia şi Japonia cererea se reduce în ritmuri asemănătoare.
În contextul actualului exces de ofertă economia mondială este mai puţin vulnerabilă la şocuri dacă problemele Rusiei de acutizează. Occidentul a impus deja restricţii de finanţare pentru Rosneft, unul dintre cei mai mari producători de petrol din Rusia. Restricţiile s-ar putea transforma în interdicţii de genul celor impuse Iranului în privinţa livrărilor Rosneft dacă Rusia decide să invadeze estul Ucrainei.
