Business Internaţional

Cum reuşeşte Germania să aibă una dintre cele mai reduse rate ale şomajului din Europa: minijoburi plătite la oră

Cum reuşeşte Germania să aibă una dintre cele mai reduse rate ale şomajului din Europa: minijoburi plătite la oră

Coaliţia de guvernare condusă de cancelarul Angela Merkel a majorat anul trecut limita până la care salarizarea minijoburilor este scutită de taxe de la 400 de euro la 450 de euro. AFP

Autor: Bogdan Cojocaru

30.05.2013, 21:15 2661

În Germania, cea mai mare economie europeană, una din cinci persoane angajate deţine un „minijob“, o formă de angajare plătită la oră prin care se câştigă până la 450 de euro pe lună, bani neimpozabili. Sistemul le permite angajatorilor din sectoare variind de la sănătate la retail să menţină scăzute costurile cu munca.

Dar salariile plătite pentru minijoburi sunt în general reduse, iar posturile nu oferă aceleaşi beneficii precum un loc de muncă normal, ceea ce determină criticii să spună că nu toţi salariaţii din Germania au parte de  performanţa economică a ţării, scrie The Wall Street Journal. Cu toate acestea, şomajul din Germania este la cel mai redus nivel de după reunificarea ţării.

Adepţii minijoburilor argumentează că acestea oferă părinţilor care trebuie să stea acasă, pensionarilor şi studenţilor opţiunea legală de a câştiga bani scutiţi de taxe şi dau afacerilor posibilitatea de a ajusta forţa de muncă la nevoile lor.

„Minijoburile sunt ideale pentru per­soanele care vor să lucreze doar un număr redus de ore pe săptămână sau lunar“, spune Oliver Stettes, analist la Cologne Institute for Economic Research.

Posturile sunt atractive pentru sectorul serviciilor, deoarece le permit unor afaceri precum cele de retail sau restaurantele să facă faţă în perioadele aglomerate.

„Este nevoie de mai mulţi oameni când vine ora prânzului, când este aglomerat. Atunci vin angajaţii pentru doar câteva ore şi ajută“, a explicat Stettes.

Criticii spun însă că aceste minijoburi ajută la lărgirea decalajului dintre săraci şi bogaţi  şi că duc la accentuarea sărăciei, ceea ce subminează contractul social care susţine economia socială de piaţă a Germaniei.

În timp ce pentru angajaţii cu normă întreagă cu câştiguri de top care contribuie la sistemul de siguranţă socială salariile au cres­cut cu 25% între 1999 şi 2010, pentru cei cu sa­larii modeste avansul mediu a fost de doar 7,5%. Luând în calcul inflaţia de 18% din această perioadă, salariile mici au scăzut semnificativ. Însă economia a crescut cu 13,5% în ultimul deceniu, ceea ce-i face pe mulţi germani să simtă că sunt lăsaţi deoparte în distribuirea bunăstării.

Coaliţia de guvernare condusă de can­celarul Angela Merkel a majorat anul trecut limita până la care salarizarea minijoburilor este scutită de taxe de la 400 de euro la 450 de euro.

Acest gen de loc de muncă a fost promovat cu intenţia de a-i oferi angajatului şansa unor venituri în plus sau şomerului posibilitatea an­gajării, însă cu timpul a început să înlocuiască posturile cu normă întreagă. Salariile  orare de obicei variază de la cinci la zece euro. Aproxi­mativ două treimi din ocupanţii minijoburilor nu au un alt loc de muncă.

Numărul de minijoburi a crescut accentuat după reformele din prima parte a deceniului trecut, care au avut ca scop flexibilizarea pieţei muncii. Trendul pare să se fi stabilizat în ultimii ani.

Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 31.05.2013

AFACERI DE LA ZERO