Cum s-ar descurca lumea în cazul unei noi crize financiare?

11 sep 2018 Autor: Alex Ciutacu

Săptămâna aceasta, cu zece ani în urmă, Lehman Brothers Holdings s-a prăbuşit, declanşând cea mai gravă criză financiară din ultimul secol, un eveniment seismic ale cărui efecte încă se mai resimt în pieţele de astăzi, potrivit Bloomberg.

A patra cea mai mare bancă americană de investiţii de atunci, Lehman a declarat intrarea în faliment în data de 15 septembrie 2008.

Acţiunile s-au prăbuşit, iar piaţa creditelor a îngheţat.

Investitorii, neştiind exact cât de interconectaţi sunt jucătorii din industria financiară, se temeau că întregul sistem financiar global va fi distrus.

Un deceniu mai târziu, printre semnele unor noi bule, cea mai mare curiozitate din lumea financiară este legată de cât de bine suntem pregătiţi pentru un alt şoc asemănător.

În timp ce băncile sunt mai sigure din mai multe puncte de vedere decât erau acum zece ani, repercusiunile politice şi economice sunt încă resimţite de populaţie.

Avantajul nu mai este acum în mâna consumatorului, ci în mâna companiilor, iar anumite riscuri au migrat în sectorul financiar dinspre creditorii tradiţionali către alţi actori nebancari din piaţă.

Cea mai importantă schimbare din sectorul bancar este reprezentată de creşterea nivelului de capital necesar pentru a putea întâmpina astfel de pierderi bruşte.

Lehman şi celelalte bănci mari aveau atât de puţin capital de urgenţă în 2007 - aproximativ 2 dolari de capital la fiecare 100 de dolari în active - încât nu au putut absorbi nici măcar începutul şocului.

Acum, cu circa 7 dolari la fiecare 100 de dolari în active, băncile au o capacitate de amortizare mult mai mare pentru evenimentele neprevăzute din piaţă.

Pentru a le pregăti pentru un potenţial şoc viitor, organele de reglementare au sugrumat creşterea celor mai mari bănci.

Deşi actori precum JPMorgan Chase şi Bank of America au înghiţit bănci mai mici din piaţă pe culmile crizei, chiar şi acestea sunt mai mici decât erau în 2007, luând în considerare creşterea economică din SUA de atunci.

Structura activelor bancare s-a schimbat de asemenea.

În timp ce sistemul bancar american prezenta în 2007 circa 44% datorii pe termen scurt şi acorduri de răscumpărare, cu doar 29% depozite, în 2018 acelaşi sistem bancar este format doar 24% din datorii pe termen scurt şi 47% depozite.

O altă diferenţă în portofoliile băncilor se poate observa la nivelul capitalului propriu, care a crescut de la 6% la 10%.

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.09.2018

 
Cuvinte cheie:
criza
, piata
, prabusire
, bloomberg
, criza financiara
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide