Christine Lagarde se face remarcata in majoritatea locurilor in care se afla si asta nu numai pentru ca are 1,80 metri inaltime, scrie cotidianul International Herald Tribune.
Lagarde, ministrul francez al comertului, nu seamana cu imaginea clasica a frantuzoaicelor si nici a politician. Asta si datorita faptului ca se intelege bine cu americanii.
Foloseste expresii precum "in cele din urma" si evita altele precum "patriotism economic". Si este hotarata sa duca la capat una dintre cele mai grele sarcini din tara sa.
"Trebuie sa vand Franta lumii intregi si globalizarea francezilor", a explicat Lagarde, de 51 de ani.
Numele functiei sale, spune ea, induce putin in eroare. Uniunea Europeana a reprezentat multa vreme state precum Franta in cadrul tratativelor comerciale internationale, limitand astfel argumentele ministrilor nationali ai comertului. In schimb Lagarde se considera ambasadoarea Frantei in lume si o ambasadoare a lumii pentru Franta.
Ca fosta presedinta a Baker & McKenzie, o firma de avocatura care are sediul la Chicago, si ca persoana care a trait in Statele Unite pentru sase ani, ea ar putea parea ca se plaseaza bine pe ambele fronturi. Venea in mod regulat la Davos chiar inainte de a se alatura guvernului de centru-dreapta de la Paris acum doi ani, miscare pe care ea a descris-o ca daunatoare "celeilalte parti."
Dar sa atragi investitorii straini in Franta nu a fost niciodata usor, chiar si pentru cineva care se misca cu usurinta printre executivii de top ai lumii. "Oriunde merg observ aceleasi nemultumiri: programul de 35 de ore pe saptamana, prea multa birocratie si sindicate dificile", a spus ea.
In acest timp, in Franta termenul de globalizare a devenit sinonim cu "delocalizare" sau migratia joburilor in strainatate. Aici a inflorit imaginea instalatorului polonez, iar o serie de zvonuri de preluare i-au facut pe reprezentantii guvernamentali sa faca anumite manevre pentru a pastra companiile importante din Franta pe maini franceze.
"Globalizarea este adesea vazuta ca o amenintare, in ciuda faptului ca ne aflam printre cele mai libere economii si beneficiem de acest lucru", a spus Lagarde. "Este paradoxal: deschiderea Frantei versus temerile noastre globale." Un motiv pentru care francezii sunt atat de sceptici in ceea ce priveste globalizarea, spune ea, este limba. "Ne simtim putin uitati in urma pentru ca limba globalizarii este engleza", spune ea. Ea insasi vorbeste o engleza impecabila.
Totusi in ciuda reputatiei protectioniste a Frantei, 1 din 7 francezi lucreaza pentru o companie venita din afara Frantei, comparativ cu 1 din 20 in Statele Unite. Aproape jumatate din topul celor 40 de companii listate la bursa din Paris sunt detinute de investitori straini, puncteaza ea. Franta este de asemenea cea de-a treia tara din lume dupa valoarea investitiillor straine directe.
Lagarde a anuntat ca aproape 40.000 de joburi au fost create in Franta in ultimul an datorita investitiilor americane, europene si asiatice, un semn care, spune ea, in ciuda costurilor de munca ridicate, arata ca companiile straine apreciaza productivitatea francezilor.
Una dintre dorintele lui Lagarde este ca atat investitorii straini cat si francezii trebuie sa depaseasca cliseele. Ea a ales metode neconventionale pentru a face acest lucru.
In Davos a atras atentia prin participarea la numeroase intruniri purtand o "esarfa desteapta", un material care contine un chip care afisa un slogan digital portocaliu care se potrivea cu bluza sa portocalie.
In ciuda trecutului atipic al lui Lagarde si a perspectivei sale prietenoase in ceea ce priveste afacerile, unii dintre partenerii ei de negociere din strainatate se plang ca ea s-a blocat la rolul sau de ministru francez al comertului si a adoptat toate consecintele care vin cu acesta.
"Nu este autonoma", a spus Pascal Lamy, francezul care conduce Organizatia Internationala a Comertului si o cunoaste pe Lagarde de 15 ani. "Este ministrul unei tari care are inca un ADN profund mercantil. In acest sens este la fel ca predecesorii ei, in plus doar un zambet si un stil mai cosmopolit."
Acasa, Lagarde, fosta participanta la jocurile de inot sincron, mizeaza pe o campanie care are o coregrafie atenta de educare in ceea ce priveste globalizarea. Ea a ales 15 experti, dintre executivi si economisti, pentru a-i raporta noile idei de comunicare eficienta in ceea ce priveste globalizarea care ne afecteaza zilnic.
Una dintre ideile sale se referea la o eticheta a globalizarii sau un cod de bare care sa apara pe bunurile importate, semnalizand daca tara corespunde protocolului climatic de la Kyoto, daca interzice munca facuta de copii sau respecta conventiile drepturilor omului.
Cand calatoreste prin Franta, Lagarde se opreste la scolile locale pentru a vorbi despre economia globala, iar ministerul sau a lansat de curand brosuri in scoli pentru a evidentia beneficiile comertului international.
In una dintre aceste brosuri, Zoe, care are 10 ani, invata de la sosetele ei rosii ca ele au calatorit de pe campurile de bumbac din Mali printr-o fabrica de textile pana la un magazin frantuzesc, in timp ce jocul ei video ii explica cum a fost proiectat de catre ingineri japonezi, facut in China si ca are multe surioare ce au ajuns in locuintele copiilor din America de Nord.
"Daca arati oamenilor beneficiile globalizarii pe care altfel le iau ca gratuite, ai parcurs jumatate din drum", spune Lagarde.
Care e cealalta jumatate? "Mai multe reforme", spune ea, fara sa ezite. Oare Nicolas Sarzoky, ministrul afacerilor interne din Franta, pe care Lagarde il sprijina in cursa prezidentiala, va duce la capat promisiunile de a reforma legile muncii?
"Vom afla foarte curand, chiar in primele trei luni, consider", este replica sa precauta.
Oricum, Lagarde a spus "intr-o lume care se misca constant nu ne putem permite sa fim rigizi."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
