Între inteligenţă artificială, politici industriale şi crize demografice, economişti de top conturează viitorul unui sistem care, în ciuda provocărilor, continuă să se reinventeze. The Wall Street Journal a reunit şapte voci ale economiei globale pentru a răspunde unei întrebări esenţiale: poate capitalismul american să supravieţuiască propriei sale puteri?
„Să prezici este dificil, mai ales viitorul”, spune o vorbă. Cu siguranţă că, privind la 50 de ani după 1975, profeţii economici ar fi avut dificultăţi în a prevedea valurile de dereglementare, ratele mari ale dobânzilor şi reducerile de impozite care au avut loc în deceniul care a urmat sau ascensiunea finanţelor, a privatizărilor şi a globalizării care a început în anii 1990. Puţini ar fi prezis puterea transformatoare a internetului, criza financiară din 2008, paralizia economică cauzată de pandemie şi de lockdownuri sau revenirea tarifelor vamale şi a protecţionismului odată cu a doua administraţie Trump. Cu toate acestea, oricând este posibilă o predicţie. The Wall Street Journal a cerut economiştilor şi specialiştilor în istoria economiei să răspundă la întrebarea: Cum credeţi că va arăta capitalismul american peste 50 de ani şi cum va fi diferit de cel de astăzi? Au avut multe de spus.
Daron Acemoglu: Ce cale a inteligenţei artificiale vom alege?
Ne aflăm la o răscruce, în mare parte datorită noilor tehnologii transformatoare, cum ar fi inteligenţa artificială. Cel mai probabil viitor este o economie dominată de o mână de companii tehnologice, cu instrumente de inteligenţă artificială care automatizează o gamă largă de sarcini efectuate anterior de oameni. Acest viitor ar deveni realitate dacă AI ar avansa rapid în inteligenţa artificială generală (AGI) - prin care modelele de inteligenţă artificială ar deveni la fel de capabile ca oamenii la nivel de expert în toate sarcinile cognitive. Dar automatizarea la scară largă ar putea avea loc înainte sau, de fapt, fără o astfel de inteligenţă artificială generală. Acest tip de „automatizare aşa şi aşa” ar avea multe din dezavantajele AGI (înlocuirea rapidă a muncitorilor), dar nu şi multe din avantaje (câştigurile de productivitate ar fi limitate). În cadrul actualei noastre direcţii instituţionale, cu puţine măsuri antitrust aplicate şi o acceptare politică pe scară largă a dorinţelor Big Tech, acest viitor al automatizării ar fi probabil martor la consolidarea continuă în sectorul tehnologic, cu câţiva giganţi care domină nu doar tehnologia, ci şi o gamă tot mai largă de alte industrii. Mai mult, acest lucru va permite o inegalitate masivă - între un grup restrâns de angajaţi cu înaltă calificare care continuă să îndeplinească sarcini esenţiale şi restul care sunt fie dispensabili, fie deposedaţi de locurile lor de muncă, şi între baronii tehnologici care controlează companiile de AI de top şi restul. Un alt viitor este acela în care temerile legate de AI motivează guvernele să preia controlul, creând un tip de capitalism de stat bazat pe AI. Statul colectează date extinse şi controlează direct sau indirect mijloacele de producţie şi mijloacele de procesare a datelor. Nu este nimic inevitabil în ceea ce priveşte concentrarea tot mai mare în sectorul tehnologic sau în economie, în general. Nici automatizarea şi supravegherea nu sunt singurele perspective. Există o direcţie prolucrători pentru AI, unde aceasta poate fi utilizată pentru a permite oamenilor să îndeplinească sarcini mai sofisticate şi noi. Gândiţi-vă la AI care oferă informaţii utile, specifice contextului, electricienilor, muncitorilor din fabrici şi de pe şantiere, asistenţilor medicali, educatorilor şi altora, astfel încât aceştia să poată fi mai buni la locul de muncă şi să facă lucruri noi care nu ar fi fost posibile fără astfel de informaţii şi ajutor în timp real. Acest viitor poate aduce mai degrabă o productivitate mai mare decât o automatizare mediocră şi ne oferă şansa de a reduce inegalitatea (pe măsură ce cererea de muncă umană creşte odată cu extinderea capacităţilor sale). Acest viitor mai bun nu este o himeră. O concurenţă mai mare pe piaţă ar face acest viitor mult mai probabil. Capacităţile actuale ale inteligenţei artificiale sunt la înălţimea sarcinii. Totuşi, nu aceasta este direcţia în care ne îndreptăm. Concentrarea şi obsesia crescândă pentru AGI în industria tehnologică ne duc spre un viitor mai distopic. Avem nevoie de un semnal de alarmă în aceste vremuri critice, astfel încât să putem alege un viitor mai luminos, care să funcţioneze pentru muncitorii din toate mediile, nu doar pentru baronii tehnologiei.
Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro
Traducere şi adaptare: Bogdan Cojocaru
