• Leu / EUR4.9429
  • Leu / GBP5.8083
  • Leu / USD4.6098
Business Internaţional

Cum va fi 2022? Estimările pentru cele mai mari ecomomii europene arată o revenire din criză mai lentă şi inflaţie mai puternică decât aşteptările de până acum

Cum va fi 2022? Estimările pentru cele mai mari ecomomii europene arată o revenire din criză mai lentă şi inflaţie mai puternică decât aşteptările de până acum

Cele mai multe bănci centrale din Europa spun că punctul cel mai de sus al inflaţiei a fost atins sau este foarte aproape.

Autor: Bogdan Cojocaru

23.12.2021, 20:50 3242

Luna aceasta, banca centrală a Germaniei şi-a redus semnificativ prognoza de creştere economică pentru 2022 şi a înrăutăţit-o, sau majorat-o, pe cea pentru inflaţie. Economia ar urma să avanseze cu 4,2%, iar preţurile cu 3,6%. Prin urmare, germanii vor da pe mere ce vor lua pe pere. Germania este cea mai mare ecomomie europeană şi motorul de creştere al continentului.

A doua economie ca mărime din UE este Franţa. Banca centrală de acolo estimează încetinirea revenirii Produsului Intern Brut (PIB) de la 6,7% anul acesta la 3,6% anul viitor. Inflaţia ar urma să atingă punctul de vârf de 3,5% cel mai probabil luna aceasta şi să se tempereze sub 2% până la finalul anului 2022. Rezultatele ar fi mai bune decât cele ale Germaniei în condiţiile în care ţinta de inflaţie a Băncii Centrale Europene (BCE) este de 2%, nivel considerat optim pentru economie. Scumpirile actuale din Franţa reflectă mai ales costurile mai mari cu energia pe măsură ce s-a apropiat iarna. Dar în timp ce Germania este dependentă de gazele naturale ruseşti, ale căror preţuri au explodat, Franţa foloseşte din plin energie nucleară, mai ieftină. În prezent, industria nucleară franceză, şi producţia de energie atomică, se confruntă cu probleme tehnice.

În Italia, banca centrală şi-a diminuat proiecţia de creştere economică pentru anul viitor la 4%, ritm mai lent decât cel de anul acesta, de 6,2%. De vină pentru revizuirea cifrei pentru 2022, de la 4,4% cât estima în urmă cu jumătate de an, sunt noile valuri ale pandemiei şi tensiunile din lanţurile de aprovizionare globale. Inflaţia va fi de 2,8% anul viitor, cotă mai mult decât dublă faţă de cea prezisă în primăvară. Anul acesta, creşterea anualizată a preţurilor se situează la aproape 2%. Prin urmare, PIB-ul va avansa cu 4%, iar preţurile cu aproape 3%. Italia este a treia economie ca mărime din UE.

Banca centrală a Spaniei şi-a îmbunătăţit prognoza de creştere economică din 2022, dar şi-a dublat estimarea pentru inflaţie. PIB-ul va avansa cu 5,4%, iar preţurile cu 3,7%. La fel ca multe alte ţări europene, creşterile de preţuri din Spania sunt puternic influenţate de scum­pi­rea energiei. Guvernul spaniol este printre pri­mele din UE care au cerut Comisiei Euro­pene să-şi protejeze cetăţenii de scumpiri schimbând regu­lile pieţei de profil. De asemenea, Madridul este printre primele guverne din UE care a luat măsuri concrete acasă pentru a ate­nua şocul energiei scumpe. Inflaţia este acum la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani.

În mai toată Europa scumpirile sunt de o amploare nemaivăzută de generaţii. Această explozie a preţurilor a adus şi băncile centrale pe un teren pe care nu-l înţeleg pe de-a-ntregul, un semnal în acest sens fiind schimbarea de retorică.

„Mult timp, şefii băncilor centrale din Europa şi SUA au insistat că inflaţia este „tranzitorie“, dar în ultima lună au renunţat la acest termen, important pentru a „ancora“ aşteptările populaţiei şi afacerilor privind evoluţia preţurilor. Acum, multe dintre băncile centrale apreciază că economiile s-au apropiat sau au atins deja nivelul de vârf al inflaţiei.

Unii spun că scumpirile sunt chiar o dorinţă împlinită a bancherilor deoarece mulţi ani inflaţia din zona euro s-a situat cu mult sub ţinta de 2% a BCE. Însă până acum creşterile de preţuri au depăşit aşteptările tuturor, fiind mai puternice şi mai persistente. În general, băncile centrale pot domoli inflaţia prin majorări de dobânzi. Băncile din zona euro nu pot face individual acest lucru, dar o poate face BCE, care se teme însă că dacă acţionează prea devreme va frâna revenirea economiilor.

În Europa de Est, însă, băncile naţionale s-au angajat la campanii de creşteri ale dobânzilor, în cazul Ungariei chiar agresive. BCE a promis că deocamdată va retrage doar gradual un program de achiziţii de active prin care a stimulat creşterea economică în timpul recesiunii provocate de pandemie.

Germanul Jens Weidmann, şeful în retragere al Bundesbank, banca centrală a Germaniei, este printre puţinii oficiali de top ai BCE care a avertizat asupra pericolelor pe care le aduce inflaţia. Unii analişti spun că economia germană va gusta lunile acestea din stagflaţie, care înseamnă creştere slabă, stagnare sau chiar recesiune însoţită de inflaţie puternică. Bundesbank se încrede în faptul că odată ce restricţiile de stopare a pandemiei sunt ridicate, vor creşte atât cheltuielile de consum, cât şi exporturile.

Institutul de cercetare a pieţei GfK a calculat că economia germană se va apropia de recesiune în această iarnă. Organizaţia Mondială a Sănătăţii apreciază că 2022 va fi ultimul an al actualei pandemii.

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9429
Diferență: 0,0121
Ieri: 4.9423
Azi: 4.6098
Diferență: -0,2078
Ieri: 4.6194
Azi: 5.8083
Diferență: -0,1942
Ieri: 5.8196
Azi: 4.8066
Diferență: -0,0852
Ieri: 4.8107