Franţa este unul dintre liderii mondiali în tehnologia energiei nucleare, iar eforturile Uniunii Europene de a construi economii nepoluante îi pică numai bine. La fel de bine îi pică şi eforturile SUA de a alunga China de pe continent.
În urmă cu câteva zile, liderii din şapte state membre ale UE conduşi de preşedintele Franţei Emmanuel Macron au semnat o scrisoare către Comisia Europeană în care preamăresc rolul energiei nucleare în politica UE privind clima şi energia. Printre semnatari se numără premierii României, Poloniei, Cehiei şi Ungariei. În afară de Macron, toţi liderii politici cu pricina sunt din Europa de Est. Ulterior, în presa europeană au apărut informaţii că experţii care au avut misiunea de a evalua dacă UE, prin Comisia Europeană, ar trebui să califice energia nucleară ca investiţie verde vor spune că aceasta energie este sustenabilă.
Informaţiile provin din documente care ar urma să fie publicate zilele viitoare. Toate statele estice semnatare ale scrisorii către CE au planuri de extindere sau dezvoltare a industriei nucleare. Polonia este singurul stat din regiune care nu are încă o centrală nucleară, dar intenţionează să înceapă construirea uneia în viitorul apropiat. Franţa, a doua economie ca mărime din UE, are o vastă şi îndelungată experienţă în domeniu.
Are 56 de reactoare nucleare în funcţiune, ceea ce o situează pe locul doi în lume, după SUA, care are 94 de unităţi, scrie CNBC. Împreună, reactoarele Franţei produceau 71% din energia ţării în 2019, potrivit celor mai recente date ale IAEA. Ponderea este cea mai mare din lume. În timp ce la Germania, stat vecin, şi la Austria tendinţa este de desfiinţare a centralelor atomice, considerate periculoase, Macron a sugerat că Franţa va continua să aibă o relaţie de durată cu energia nucleară, dar cu unele schimbări.
Un plan al guvernului de la Paris este ca până în 2035 ponderea energiei nucleare în mixul energetic să fie redusă la 50%.
Aceasta nu exclude construirea a noi reactoare pentru înlocuirea unora vechi. Însă Parisul vrea extinderea industriei nucleare şi în alte părţi ale Europei. Franţa şi Polonia pot construi împreună reactoare nucleare, a declarant recent Philippe Crouse, înaltul reprezentant francez pentru cooperare cu Polonia în domeniul energiei nucleare civile.
Politica pentru energie a Poloniei prevede punerea în funcţiune a primei centrale nucleare a ţării până în 2033. Întregul program nuclear presupune construirea a şase reactoare mari până în 2043. Compania franceză EDF are în ofertă unităţi care îndeplinesc cerinţele din planul polonez.
În februarie, Jean-Bernard LÈvy, CEO-ul EDF, a vizitat Polonia, aparent pentru a discuta cu guvernul implicarea Franţei în programul nuclear polonez. Premierul polonez Mateusz Morawiecki l-a vizitat în martie pe Macron, prilej cu care cei doi au discutat despre planurile nucleare ale Poloniei.
Însă un aliat geopolitic apropiat al Poloniei, SUA, nu se va mulţumi, probabil, să privescă de pe tuşă. În octombrie anul trecut, Varşovia şi Washington au semnat un acord de cooperare nucleară pe 18 luni. Cele două părţi colaborează de altfel îndeaproape în alt sector energetic ñ Polonia este unul dintre principalii importatori europeni de gaze naturale lichefiate americane. Westinghouse, din SUA, a promis crearea a 2.000 de locuri de muncă în Polonia dacă Varşovia îi alege tehnologia pentru viitoarele reactoare. O altă opţiune este Coreea de Sud.
Rusia probabil că nici nu intră în calcul având în vedere aversiunea Poloniei faţă de această putere nucleară. De asemenea, în condiţiile actuale, nici China, ale cărei companii-coloşi sunt prigonite de SUA, nu intră în calcul. Şi România a renunţat la China General Nuclear Power Corporation în planurile sale de a construi două noi reactoare la centrala de la Cernavodă, favorizând în schimb acorduri cu companii din Franţa şi SUA. Cehia a anunţat în 2019 că intenţionează să construiască un nou reactor la central din Dukovany până în 2036, însă de atunci prea mult progres cu acest proiect nu s-a realizat. Săptămâna trecută, guvernul de la Praga condus de Andrej Babis a amânat licitaţia pentru noua unitate până după alegerile din octombrie şi a anunţat că nu va invita companii chineze să participe. Nu au fost excluse însă companiile ruse, pentru care preşedintele Miloö Zeman face lobby puternic.
Serviciile secrete cehe s-au implicat şi ele în proiect avertizând că includerea gigantului rus Rosatom în licitaţie este periculoasă pentru securitatea ţării. Pentru noul reactor concurează EDF din Franţa, Rosatom, Hydro and Nuclear Power Corp din Coreea de Sud şi Westinghouse din SUA. Guvernul bulgar vrea să dezgheţe proiectul construirii unei centrale nucleare la Belene la care în trecut a colaborat fără succes şi în pierdere cu Rosatom. Anul trecut, compania rusă a convenit cu firma franceză Framatome şi cu gigantul GE să coopereze pentru selectarea unui investitor strategic la Belene. Rosatom colaborează deja cu Framatome la proiecte nucleare internaţionale cum ar fi central nucleară maghiară Paks II şi cea finlandeză Hanhikivi 1.
Între timp, în Croaţia a ajuns cel de-al treilea vas-cisternă încărcat cu gaze naturale lichefiate din SUA. Exporturile americane au început în ianuarie. La fel ca Parisul cu energia nucleară, Washingtonul susţine că gazele naturale pot ajuta la reducerea poluării cu gaze cu efect de seră. Concomitent cu creşterea exporturilor, SUA fac presiune în Europa pentru stoparea unor proiecte care ar asigura continentului acces mai facil la gazele naturale vândute de Rusia. Guvernul polonez vede în gazele americane un mod de a „îmbunătăţi suveranitatea şi competitivitatea“ sectorului energetic al ţării.
