Cu UE plănuind să contribuie la finanţarea construirii a patru sau cinci hub-uri uriaşe de pregătire în domeniul AI, aşa-numitele gigafabrici, Germania şi Franţa sunt mai sau mai puţin considerate candidate aproape sigure pentru a găzdui fiecare câte una din acestea.
Însă în timp ce marii jucători tradiţionali din UE încă se chinuie să-şi pună la punct propunerile naţionale, mai multe ţări mici de pe flancul estic al blocului vor să-şi combine forţele pentru a înainta o propunere pentru o gigafabrică pe care o pot numi a lor.
Trimisul guvernului ceh pentru AI, Jan Kavalirek, a explicat pentru Euractiv cum, după ce Comisia Europeană şi-a manifestat un interes neaşteptat de mare pentru depunerea de propuneri pentru gigafabrici, guvernul său a trecut de la susţinerea unui proiect naţional la intenţia de a colabora cu ţări vecine.
„Am realizat că va fi o adevărată luptă“, a declarat Kavalirek.
Acesta a arătat că cehii au contactat guvernul polonez, care pusese deja la punct un proiect pentru o gigafabrică AI baltică, împreună cu Estonia, Letonia şi Lituania, pentru a i se alătura. Delegaţiile Cehiei şi Poloniei s-au întâlnit în Varşovia la sfârşitul lunii noiembrie şi au convenit rapid să meargă mai departe împreună. Acum, se plănuieşte un proiect comun cu două locaţii conectate: una în Praga şi cealaltă în Polonia. Ministerul digital polonez a declarat pentru Euractiv că n-a ales încă locaţia.
Deşi cele cinci ţări din Europa centrală şi de est lucrează deja împreună, Kavalirek spune că uşa este deschisă şi pentru alte ţări din regiune. Şi se pare că există interes deja din partea altora.
„Obiectivul final este de a crea cel mai bun consorţiu posibil din Europa Centrală care să spună: hei, Comisie, chiar am încercat ceva aici, suntem cu adevărat uniţi de această dată, aşa că hai să fim selectaţi pentru o gigafabrică“, a declarat Kavalirek.
Totuşi, proiectul va trebui să treacă peste câteva obstacole pentru a fi lansat. Mai întâi, nu este clar dacă Cehia va merge mai departe cu acelaşi entuziasm în condiţiile preluării guvernului ţării de către populistul Andrei Babiš.
De asemenea, săptămâna trecută comisarul pe domeniul tech al UE Henna Virkkunen a anunţat că următoarea etapă a construirii gigafabricilor va fi amânată până în primăvara anului viitor.
Decizia respectivă are un efect imediat asupra propunerilor pentru că proiectele respective vor necesita o cantitate enormă de cipuri specializate în AI. Iar principalul furnizor, gigantul american Nvidia, a anunţat că o nouă gamă va veni în 2027. Astfel, dacă gigafabricile UE vor veni deja mai târziu, Kavalirek argumentează că ar putea fi mai bine să se aştepte încă un an pentru a folosi cele mai noi cipuri AI.
Acestea fiind spuse, lucrările la locaţia din Praga au început deja.
„Vom prezenta o propunere comună solidă şi vom fi pregătiţi în ianuarie, cât şi în martie, indiferent de când se va deschide apelul“, a declarat ministerul digital polonez.
Chiar dacă planurile Comisiei ar eşua complet, Kavalirek crede că investitorii privaţi sunt pregătiţi să acţioneze pe cont propriu, deşi la o scară mult mai mică.
Deşi în acest fel apare întrebarea sensibilă dacă există măcar suficiente companii AI în Europa pentru a utiliza suficient aceste facilităţi pentru a justifica construirea lor.
Însă Kavalirek cel puţin nu este îngrijorat de acest aspect, spunând că industria, startup-urile şi universităţile au transmis guvernului său că ar fi interesate. „De un lucru sunt sigur: că dacă nu le construim acum, după cinci ani chiar ne vom gândi că nu am procedat cu înţelepciune“, a adăugat acesta.
