Prima explicaţie pentru o megafuziune de 1.250 de miliarde de dolari între o companie de explorări spaţiale şi una de inteligenţă artificială este cea mai logică şi ţine de domeniul SF-ului: construirea de centre de date pe oribita Pământului. Logica ar fi că în spaţiu aceste motoare ale AI, mari consumatoare de energie şi spaţiu şi producătoare de căldură reziduală, pot avea energie nelimitată - Soarele –, spaţiu nelimitat şi pot fi răcite fără a afecta mediul - în cosmos domină vidul şi este frig. A doua explicaţie este mai banală şi ţine de contabilitate, bani şi tehnicalităţi corporatiste.
Omul de afaceri şi mega miliardarul Elon Musk a unit prin fuziune compania SpaceX, care face din 2002 pionierat cu transportul spaţial privat, cu mai noua xAI, creând cel mai mare motor de inovaţie cu integrare pe verticală focusat pe inteligenţă artificială „de pe Pământ şi mai departe“. De fapt, SpaceX, deja o maşinărie formidabilă de făcut bani, înglobează xAI, companie de inteligenţă artificială, jucător imatur pe o piaţă în plină expansiune, care consumă enorm de mulţi bani, resurse şi energie, dar care încă nu produce profit. xAI consumă nu mai puţin de un miliard de dolari pe lună, fără a da înapoi ceva, scrie The New York Times.
Ambele companii sunt creaţia lui Musk, sunt ale sale, şi rezultatul fuziunii este cea mai mare megacorporaţie privată din lume, evaluată la 1.250 de miliarde de dolari. SpaceX, forţa dominantă, nu este încă listată pe Bursă, însă intenţionează să o facă anul acesta.
Tranzacţia a fost orchestrată de Musk, care controlează ambele companii. Rezultatul fuziunii se va numi tot SpaceX şi va fi o companie capabilă să construiască centre de date în spaţiu şi să utilizeze aceste facilităţi spaţiale pentru a furniza servicii de inteligenţă artificială. Dar drumul până acolo este presărat cu întrebări. Una ar fi dacă SpaceX avea nevoie cu adevărat să achiziţioneze xAI şi dacă această tranzacţie va complica oferta publică iniţială de listare de acţiuni (IPO) a SpaceX. Se zvoneşte că compania s-ar pregăti de un IPO de 1.500 miliarde de dolari, potrivit Reuters.
Tranzacţia ridică şi îngrijorări privind concurenţa şi monopolul: dacă centrele de date spaţiale devin realitate şi Musk monopolizează domeniul, li se va permite şi altor dezvoltatori de modele de inteligenţă artificială accesul la aceste facilităţi?
Tranzacţia evaluează SpaceX la aproximativ 1.000 de miliarde de dolari, în creştere de la aproximativ 800 de miliarde de dolari în decembrie anul trecut. xAI este evaluată la 250 de miliarde de dolari, puţin mai mult decât ultima rundă de finanţare.
Musk spune că noua SpaceX va fi mai bine echipată pentru a construi centre de date AI în spaţiu. În teorie, astfel de centre de date ar putea depăşi multe dintre constrângerile facilităţilor terestre, cum ar fi consumul de energie şi spaţiul fizic. Musk consideră că „pe termen lung, AI în spaţiu este în mod clar singura modalitate de scalare.“
Unii analişti spun că noua SpaceX va fi „mult mai atractivă pentru investitori“, deoarece îi va permite lui Musk să evite distragerile cauzate de conducerea mai multor afaceri.
SpaceX a avut venituri de peste 15 miliarde de dolari şi un profit de aproximativ 8 miliarde de dolari anul trecut (principala sursă de venit este Starlink). Această afacere profitabilă ar putea oferi flux de numerar companiei xAI, care înregistrează pierderi. De la înfiinţarea sa în 2023, xAI a strâns 42 de miliarde de dolari de la investitori. Bloomberg scrie că xAI consumă aproximativ 1 miliard de dolari pe lună.
Materializarea în realitate a centrelor de date spaţiale va necesita depăşirea unor provocări complexe: cum ar fi tehnologia de răcire pentru centrele de date spaţiale (unele estimări arată că radiatoarele pentru răcire ar trebui să fi mai mari decât un teren de tenis) şi construirea unui sistem de ecranare împotriva radiaţiilor cosmice. Banii sunt o problemă esenţială. Experţii cred că costurile trimiterii echipamentelor centrelor de date în spaţiu trebuie să scadă cu aproximativ 90% pentru ca afacerea să fie viabilă. Se preconizează că acest obiectiv ar putea fi atins în anii 2030, dar Musk a declarat că se aşteaptă ca acest lucru să poată fi realizat în doar 2-3 ani, potrivit The Verge.
Captarea energiei solare pe orbită a fost obiectul cercetărilor în epoca Războiului Rece, când Departamentul de Energie al SUA şi NASA au studiat concepte de energie solară spaţială în anii 1970, concluzionând în cele din urmă că lansarea şi costurile materialelor fac eforturile neeconomice.
Musk nu este singurul care vrea să lanseze centre de date pe orbită. Google are Proiectul Suncatcher pentru a construi centre de date AI alimentate cu energie solară în spaţiu. China analizează centre de date spaţiale, la fel ca şi Europa. Centrele de date spaţiale - sub formă de sateliţi cu panouri solare - sunt ultima modă a Big Tech şi cea mai nouă investiţie din Silicon Valley.
Dar Musk are câteva atuuri: experienţa şi relaţii la guvern. Din 2019, SpaceX a lansat peste 9.500 de sateliţi şi se mândreşte cu până la 9 milioane de utilizatori de internet în bandă largă. Compania este, de asemenea, un contractor major al guvernului SUA, având peste 20 de miliarde de dolari în contracte cu NASA şi Departamentul Apărării din 2008.
xAI are propriile parteneriate guvernamentale. Departamentul Apărării foloseşte Grok, pe lângă alţi chatboţi, pentru a analiza informaţiile care circulă prin reţelele sale de informaţii militare.
SpaceX a cerut deja de la guvernul SUA permisiunea de a lansa până la un milion de sateliţi care funcţionează cu energie solară şi sunt proiectaţi să fie centre de date orbitale.
