În 2022, un economist care avea să devină un om important şi extrem de vizibil în guvernul maghiar prezicea că dezvoltarea economică a Ungariei poate ajunge la 90% din media Uniunii Europene până în 2030, de la 76% în acel an.
O condiţie ar fi fost ca ritmul anual de creştere a economiei să-l depăşească cu 3 puncte procentuale pe cel al UE. Un ritm mai rapid ar fi adus Ungaria la 100% din media dezvoltării din UE până la finalul deceniului. În 2022 Márton Nagy era doar propus pentru postul de ministru al dezvoltării economice, iar Ungaria întrecuse Grecia şi Portugalia şi, se spunea atunci, se apropia de Polonia. Acum, când este ministru, nu mai face astfel de predicţii.
Din punctul de vedere al unui indicator de dezvoltare economică des folosit şi urmărit îndeaproape, GDP per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare, Ungaria a fost depăşită între timp de România, considerată una dintre cele mai sărace ţări din Uniune. Cea mai puternică inflaţie din UE, cele mai mari dobânzi din UE, o recesiune de o lungime record, deprecierea forintului şi prăbuşirea puterii de cumpărare şi-au spus cuvântul asupra economiei maghiare.
Necazurile, aşa cum este îngheţul din industria auto, nu s-au terminat. Dar a contat şi viteza superioară de convergenţă a economiei româneşti. Guvernul maghiar se rezumă în prezent la altfel de ţinte, cum ar fi locul doi în Europa la producţia de baterii pentru maşini electrice şi crearea de sute de mii de locuri de muncă. Însă miniştrii vin şi pleacă, la fel şi guvernele. Noii veniţi aduc ţinte ambiţioase. Un exemplu este proaspătul ministru al industriei din Cehia, Lukáš Vlcek. El a prezentat o strategie care ar trebui să facă din Cehia una dintre cele mai mari 10 economii ale UE în ceea ce priveşte PIB per capita până în 2040.
Cehia este considerată cea mai matură economie din Europa de Est, dar în ultimii ani s-a spus despre ea că este bolnavul regiunii. De când pandemia a lovit Europa, economia cehă a stat îngheţată, semne de stabilizare devenind vizibile abia în această vară. „Avem în faţă o mare provocare: să face economia să avanseze şi mai mult şi să creăm condiţii care să aducă profituri şi mai mari“, a spus Vlcek. Cehia este una dintre cele mai liberale ecomomii din regiune. Strategia sa economică constă în 150 de măsuri în domenii precum legislaţia, finanţe şi cooperare în afaceri. Priorităţile includ dezvoltarea capitalului uman, modernizarea infrastructurii strategice şi creşterea industriilor cu valoare adăugată mare.
Un alt exemplu de promisiune ambiţioasă este cea a noului premier din Polonia, Donald Tusk. El le-a spus polonezilor că în doar câţiva ani ar putea fi mai bogaţi decât britanicii. El s-a referit tot la PIB per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare aşa cum este calculat de Banca Mondială. La acest indicator, Polonia ar putea depăşi Marea Britanie în cinci ani. El a făcut aceste declaraţii când ţara sa a sărbătorit 20 de ani în UE şi pentru a sublinia beneficiile aderării. Guvernul anterior devenise eurosceptic. Iar Marea Britanie a părăsit UE.
Alte proiecţii arată că ecomomia poloneză o va întrece pe cea a Marii Britanii cândva după 2030. În 2008, Tusk le promitea polonezilor că vor ajunge „mai bogaţi“ decât britanicii până în 2020. Liderul partidului care a deţinut anterior guvernarea, Jaroslaw Kaczynski, susţinea în 2020 că PIB per capita al Poloniei poate ajunge la media UE în 2033, iar în 2040 îl va depăşi pe cel al Germanei. Primul obiectiv părea realizabil, dar, spuneau analiştii, cel de-al doilea nu.
Dar de atunci Germania a devenit bolnavul Europei, se îndreaptă spre recesiune şi se discută despre schimbarea modelului economic. Datele de la BM şi FMI arată însă ceva mai interesant, şi anume că la PIB per capita raportat la PPC al Poloniei se apropie rapid şi poate întrece în curând pe cel al Japoniei, o economie extrem de matură şi stagnantă.
PIB per capita ajustat la paritatea puterii de cumpărare nu exprimă PIB per capita la valoare absolută ci în raport cu costul bunurilor din ţara respectivă. Pentru greutate în politicile economice şi influenţă globale mărimea absolută contează. Mai problematic este faptul că astfel de proiecţii se bazează pe presupunerea că ritmul mediu de creştere economică din anii anteriori se va menţine în viitor. Haosul economic cauzat de pandemie, criza de energie, explozia inflaţiei şi perturbările de pe lanţurile de aprovizionare cauzate de tot mai multele conflicte militare de pe glob sunt tot atâtea blocaje pe drumul de creştere economică.
La viteza de convergenţă contează şi locul de start. Economiile mai sărace tind să crească cu viteză mai mare şi încetinesc când ajung la maturitate. Există şi surprize. Una plăcută, pentru români, este parcursul României, până în urmă cu doar câţiva ani nebăgată în seamă în cursa europeană de convergenţă economică. Ea a pornit în cursa convergenţei de jos de tot.
În Ungaria obişnuia să se spună că economia maghiară se poate apropia de Austria. A ajuns-o din urmă anul acesta, dar numai la salariile fotbaliştilor, după cum arată g7.hu. Anul trecut, premierul Viktor Orban a declarat că ţinta sa este să dubleze mărimea economiei maghiare (în valoare nominală) până în 2030, aceasta triplându-se în ultimii 13 ani, de când partidul său este la conducere.
Orban nu a spus însă că în ultimii 20 de ani forintul şi-a pierdut jumătate din valoare faţă de euro, în timp ce leul s-a depreciat cu doar 23%. Zlotul Poloniei practic a rămas neschimbat. Coroana Cehiei s-a apreciat, o problemă pentru banca naţională cehă. Legat de România, Csaba Bálint, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, a spus pentru Portfolio că economia ar putea ajunge la 85-90% din media UE până în 2030. În 2018, unele analize dădeau o dată mai recentă, 2028, mai devreme decât Ungaria şi Polonia.