Luni, când pieţele au început să ia în calcul că s-ar putea ca republicanul Donald Trump să nu câştige alegerile pentru preşedinte şi să parieze mai mult pe volatilitate, forintul s-a depreciat în raport cu euro. Moneda Ungariei şi-a făcut un obicei din a fi instabilă în vremuri de cumpănă. În schimb, zlotul, moneda Poloniei, s-a apreciat în prima parte a zilei, după o săptămână de depreciere şi o lună dezastruoasă, doar pentru a pierde ulterior tot ce a câştigat. În ziua alegerilor din SUA, forintul a continuat să coboare, iar zlotul s-a aşezat pe o poziţie de aşteptare. Traderii apreciau că victoria democratei Kamala Harris ar reduce riscurile geopolitice în Europa de Est. Pentru pieţele din regiune, votul din SUA a detronat ca importanţă problemele economice locale şi este clar că alegerile nu au fost bune pentru monedele emergente. Incertitudinile de felul celor pe care personaje ca Trump le aduc fac bine dolarului, o monedă de refugiu. Este un exemplu de cum politica din SUA poate influenţa, uneori diferit, economii aflate la mii de kilometri depărtare. De aceea guverne, naţiuni, companii, dar şi celebrităţi au propriile preferinţe în ceea ce-i priveşte pe cei doi politicieni care au atacat cea mai puternică funcţie politică din SUA şi din lume, preşedinţia Americii.
În Ungaria, premierul Viktor Orban a declarat că va sărbători cu şampanie victoria lui Trump. În Polonia, noul premier Donald Tusk n-a ezitat să-i critice pe republicani şi pe Trump, dar în ajunul alegerilor din SUA a amintit că viitorul Europei depinde în primul rând de statele de pe continent şi nu de votul american. Era outsourcingului geopolitic s-a sfârşit, a explicat el. „Cu condiţia ca Europa să se maturizeze şi să aibă încredere în puterile ei.“ Sunt poziţii politice diferite într-o Europă de Est divizată şi într-o Europă mai mare fragmentată faţă de alegeri în care candidaţii au viziuni despre viitor mai diferite ca oricând.
În Germania, Suddeutsche Zeitung, unul dintre cele mai citite ziare de acolo, şi-a informat cititorii în ajunul alegerilor americane că „nimic, absolut nimic din ceea ce Trump plănuieşte nu este bun pentru SUA şi pentru lume. SUA sunt într-o situaţie groaznică. Dacă Donald Trump pierde alegerile, şi mai ales dacă le pierde la diferenţă mică, americanii trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău. Iar dacă câştigă, răul va fi şi mai mare“. La nivel de decidenţi politici, Germania, ca mai toată Europa, a ales tabăra democratei Kamala Harris. „O cunosc bine. Ar fi cu siguranţă un preşedinte bun“, a spus cancelarul german Olaf Scholz despre Harris. În Rusia, preşedintele Vladimir Putin a declarat că îi preferă pe Biden sau pe Harris (Harris a intrat în cursa pentru preşedinte după ce actualul lider, democratul Joe Biden, s-a retras) deoarece aceştia sunt politicieni mai predictibili decât Trump. Dar acesta ar putea fi doar un joc, având în vedere că pentru publicul american Rusia este inamicul. Spunând acestea, Putin ar lăsa impresia că Trump ar fi un personaj incomod, ceea ce ar fi folosit campaniei lui Trump, atrăgând de partea lui alegători pentru care antagonismul faţă de Rusia contează. Altfel, presa rusă, în mare parte proguvernamentală, a înclinat spre Trump.
În China, oficialii guvernamentali nu şi-au făcut publice părerile. Astfel, Beijingul pare să observe în tăcere. Însă analiştii spun că guvernanţii văd în Trump un preşedinte mai puţin confruntaţional faţă de China decât tabăra democrată. Apoi, Trump ca preşedinte ar fi bun pentru China deoarece ar slăbi SUA din interior. Publicul chinez pare, de asemenea, să-l prefere pe republican. Nici premierul Indiei Narendra Modi nu şi-a arătat public preferinţele pentru vreunul dintre candidaţii americani. Însă în urmă cu patru ani guvernul indian l-a susţinut cu entuziasm pe Trump în campania sa de realegere. Şi a pierdut pariul. Campania electorală şi alegerile americane au fost întotdeauna un spectacol, şi la propriu şi la figurat. Iar din spectacol nu pot lipsi vedetele. Pentru a promova tabăra Harris, şi-au folosit imaginea cântăreţele Lady Gaga, Rihanna, Jennifer Lopez, Madonna, dar şi Eminem, Ricky Martin, Bruce Springsteen, Neil Young şi mai ales Taylor Swift, megastarul cu puterea de a rivaliza cu băncile centrale în stimularea creşterii economice.
O melodie a lui Beyoncé, Freedom, a fost imn de campanie pentru democrată. În spatele lui Harris au strâns rândurile numeroşi actori binecunoscuţi, printre care Leonardo DiCaprio, Jessica Parker, Whoopi Goldberg, George Clooney, Barbra Streisand, Rosie OíDonnell, Jamie Lee Curtis, Cynthia Nixon, Jane Fonda, Jennifer Aniston, Mel Brooks, Robert De Niro, Jennifer Lawrence, Anne Hathaway. Crema Hollywood-ului a ales-o pe Harris. Dintre miliardarii pro-Harris pot fi menţionaţi Mark Cuban (divertisment şi mai ales sport), Bill Gates, Laurene Powell Jobs (văduva lui Steve Jobs), Arthur Blank (The Home Depot), Michael Bloomberg, Eric Schmidt (Google), Steven Spielberg şi Melinda French Gates. Trump, în schimb, a primit sprijinul cântăreţilor Kid Rock, Amber Rose şi Azealia Banks. Dintre actorii din tabăra republicanului se remarcă Mel Gibson, Dennis Quaid, Jon Voight şi Roseanne Barr. Dintre miliardari, în evidenţă a ieşit mai ales Elon Musk (Testa, SpaceX, X - Twitter), dar şi Steve Wynn (imobiliare).
Din grupul miliardarilor care au donat pentru Trump mai cunoscuţi sunt Bill Ackman, care a distrus Herbalife pentru a câştiga un pariu contra acţiunilor companiei şi a recunoscut că metodele sale de a investi au fost întotdeauna controversate, Marc Andreessen (creatorul primului browser popular, Mosaic, şi apoi al Netscape) şi mulţi alţii, mai ales din lumea sportului şi a spectacolelor. Hulk Hogan şi Mike Tyson şi-au arătat simpatia faţă de Trump. În SUA şi companiile pot dona, indirect, pentru campanii electorale, şi adesea acestea fac donaţii ambelor tabere, indiferent de orientarea executivilor sau fondatorilor lor. Însă unele donează mai mult unei părţi.
Tesla a donat de aproape patru ori mai mult pentru Harris decât pentru Trump (însă Musk a donat mult, mult mai mult pentru Trump, circa 118 milioane de dolari, potrivit Open Secrets). Amazon a mizat clar pe Harris. Facebook şi-a pus banii tot pe democrată.
Yahoo!finance scrie, citând date de la Open Secrets, că accesul indirect la averea Corporate America l-a ajutat pe fostul preşedinte Trump să strângă 382 milioane dolari pentru candidatura sa. Vicepreşedintele Harris a primit în doar trei luni de cursă electorală peste un miliard de dolari. Prin urmare, se poate spune că democrata a avut de partea ei Hollywood-ul, scena muzicală, miliardari care investesc acum în binele umanităţii şi marile companii.
