Nu mai devreme de săptămâna trecută, cele mai titrate cotidienede business din lume, Financial Times şi The Wall Street Journal,etichetau România ca fiind o "ţară cu probleme", care nu reuşeştesă iasă din cea mai gravă recesiune din ultimii 60 de ani.
Nu aceleaşi cuvinte au fost folosite la adresa Ungariei, care deşia întrerupt acordul de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional(FMI), reuşeşte să se finanţeze de pe pieţele internaţionale decapital "cu succes", în timp ce România respinge ofertele pentruobligaţiunile de stat pentru că acestea au un nivel alrandamentului considerat inacceptabil.
De ce ţara noastră deşi are o datorie publică de "doar" 23,7% dinPIB în 2009, nu reuşeşte să convingă pieţele internaţionale şi sebazează pe sprijinul FMI?
"România încă are nevoie de ajutor de la FMI, situaţia fiinddiferită faţă de cea din Ungaria din două motive: în primul rând,este vorba de problema legată de credibilitatea guvernului.Cabinetul de la Budapesta pare a fi mai credibil decât cel de laBucureşti pentru că a promis ceva când a fost ales şi deja aimplementat. Pe de altă parte, guvernul român nu a luat măsuridecât împins de la spate. În al doilea rând, nu trebuie să ne uitămdoar la datoria publică, care se află la un nivel confortabil încazul României. Importantă este datoria externă totală, ce includeşi obligaţiile sectorului privat şi aceasta este destul deridicată. De asemenea, rămân în continuare presiuni destul de mariasupra sistemului fiscal român", a declarat Laurian Lungu, managingpartner în cadrul Macroanalitica.
El explică faptul că datoria externă totală este importantădeoarece incapacitatea sectorului privat de a-şi îndepliniobligaţiile financiare se poate răstrânge şi asupra bugetului destat. În condiţiile în care marile companii se împrumută şi dinafară şi în eventualitatea în care nu-şi pot achita datoriile,există posibilitatea ca acestea să nu-şi mai poată plăti taxele şiimpozitele.
Datoria publică este un indicator de referinţă pentru că reflectăriscul de ţară, adaugă Laurian Lungu, însă există o serie de alţiindicatori macroeconomici ce trebuie avuţi în vedere atunci când seface evaluarea unei ţări.
Ungaria a făcut ceea ce trebuia la nivel macroeconomic şi a reuşitsă capete încredere la nivel internaţional. "Nu li se poate reproşaabsolut nimic. Într-adevăr, au consumat bani, fapt pentru care au odatorie destul de mare, însă acum au o infrastructură, un sistem deeducaţie şi de sănătate extrem de bine dezvoltate. Un alt punctforte al lor este faptul că au ştiut să atragă bani şi de la UE,astfel că peste 99% din fondurile destinate lor au fost accesate.În ansamblu, Ungaria are o economie competitivă", este de părereşi analistul Dragoş Cabat.
Cu ajutorul programului de la FMI pe care l-a accesat în toamnaanului 2008, Ungaria a reuşit să-şi pună la punct stabilitateamacroeconomică.
"Riscuri există în continuare, mai ales având în vedere căliderii politici de la Budapesta au implementat măsuri cares-au dovedit a fi nepopulare şi în rândul populaţiei, şi înrândul liderilor europeni şi mă refer aici, spre exemplu, la taxaaplicată sectorului bancar", potrivit lui Laurian Lungu.
Ungurii văd creştere economică de 0,6% în2010
Autorităţile de la Budapesta sunt însă optimiste. Dacă anteriorestimările pentru anul 2010 indicau un declin economic de 0,2%, înprezent ministerul ungar al economiei anticipează o creştere de0,6% pentru anul acesta.
De asemenea, guvernul de la Budapesta este încrezător în faptul căUngaria îşi va putea refinanţa datoriile scadente în următorii doiani, a declarat Laszlo Andras Borbely, vicepreşedinte al agenţieiungare de management al datoriei publice citat de Bloomberg.
Datoria brută scadentă în 2011 se ridică la 2.150 mld. forinţi(7,73 mld. euro), în condiţiile în care în 2010 aceasta va ajungela 1.660 mld. forinţi (5,97 mld. euro), potrivit acestei agenţii.Cifra va creşte şi mai mult în 2012, când va atinge pragul de 2.300mld. forinţi (8,27 mld. euro). "Nu văd nicio problemă în ceea cepriveşte refinanţarea datoriilor scadente în 2011 şi 2012.Structura modului în care acestea vor fi acoperite va depinde deevoluţia gradului de economisire la nivel intern şi de politicaprivind rezervele băncii centrale", a explicat Borbely.
"Deocamdată Ungaria nu se va întoarce la FMI pentru a reînnoiacordul de finanţare, cel puţin nu pe termen scurt, pentru că nuvor întâmpina probleme de finanţare de pe pieţele internaţionale.Dacă economia mondială se va confrunta cu o recesiune "double dip"(în formă de W - n. red.), probabil Ungaria se va întoarce la FMI",potrivit lui Laurian Lungu.
România rămâne fidelă FMI
Pe de altă parte, România rămâne "fidelă" FMI şi se bazează maipuţin pe pieţele internaţionale, iar situaţia economică rămânedificilă. Economia României va scădea în acest an cu 1,9%, dincauza cererii interne slabe şi a inundaţiilor, dar PIB-ul va avansaîn 2011 cu 1,5% sau chiar mai mult, declara săptămâma trecutăJeffrey Franks, şeful misiunii FMI de evaluare a acordului cuRomânia.
"Slăbiciunile cererii interne, incertitudinile regionale, precumşi inundaţiile din ultima perioadă pot avea efecte negative asupraeconomiei. Ne-am revizuit în jos estimarea privind contracţiaeconomiei în 2010, la 1,9%. Economia va creşte cu 1,5% - 2% anulviitor şi chiar mai mult în 2012", a spus Franks.
Ungaria
Estimare creştere economică 2010: 0,6%
Creşterea economică în T1 2010
(trimestru la trimestru): 0,9%
PIB 2009: 91 mld. euro
Datoria publică 2009: 78,3%
Datoria publică 2009: 71,25 mld. euro
Deficit bugetar 2009: 4%
Deficit bugetar 2009: 3,64 mld. euro
România
Estimare creştere economică 2010: -1,9 %
Creşterea economică în T1 2010
(trimestru la trimestru): -0,3%
PIB 2009: 118 mld. euro
Datoria publică 2009: 23,7%
Datoria publică 2009: 27,9 mld. euro
Deficit bugetar 2009: 8,3%
Deficit bugetar 2009: 9,79 mld. euro
Surse: FMI, guvernul maghiar, Eurostat
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
