Economia germană, locul către care se îndreaptă cea mai mare parte a exporturilor româneşti şi de unde vin unii dintre cei mai mari angajatori din România, a crescut probabil cu 1,8% în 2016, ajutată de o accelerare spre finalul anului, potrivit mai multor analişti intervievaţi de Bloomberg. Ritmul ar fi cel mai rapid de după 2011 şi superior celui estimat pentru zona euro, de 1,6%. Şomajul aflat la cel mai redus nivel din istoria ţării şi îmbunătăţirea sentimentului din mediul de afaceri sunt dovezi ale puterii economiei germane, care are în faţă un an plin de riscuri care pot deriva din, spre exemplu, alegerile naţionale din toamnă şi negocierile privind Brexitul.
„Dacă privim înapoi, vedem clar că economia germană a fost impulsionată de cheltuielile publice şi private, ceea ce are legătură cu o piaţă a muncii robustă, cu salariile mai mari şi cu inflaţia foarte slabă“, spune Andreas Rees, economist la UniCredit.
Federaţia Industriilor Germane (BDI) estimează că economia germană va creşte cu 1,5% în 2017, că exporturile vor avansa cu 2-3% şi că numărul salariaţilor, în prezent de 43,5 milioane, se va majora cu până la 500.000. Dieter Kempf, preşedintele BDI, este precaut. „Având în vedere incertitudinile politice de la nivel global, periculoase pentru economia noastră, creşterea viitoare nu poate fi considerată ceva sigur“, spune Kempf. El apreciază că situaţia globală este mai neclară decât în anii anteriori şi că incertitudinile şi sursele de conflict se apropie tot mai mult de Uniunea Europeană. De aceea, preşedintele BDI avertizează că „Germania va trebui să facă eforturi mai mari pentru a menţine actualul nivel de prosperitate. Politicile ar trebui să sprijine mai mult afacerile“. El a atras atenţia că SUA, cel mai important partener comercial al Germaniei, tinde să se îndepărteze de comerţul liber şi să îmbrăţişeze izolaţionismul, „Aceasta va vătăma întreaga ecomomie globală şi în special economia germană, orientată spre exporturi.“ Unu din patru locuri de muncă din Germania depinde de exporturi. „Să facem America din nou măreaţă nu va funcţiona dacă SUA se izolează“, a spus Kempf.
Şi Banca Mondială (BM), în cele mai recente prognoze, avertizează că propunerile protecţioniste ale lui Donald Trump, preşedintele ales al SUA, de a impune tarife ridicate pentru produsele importate din ţări precum Mexic şi China riscă să declanşeze un război comercial. Un astfel de conflict ar întuneca perspectivele de creştere economică ale SUA. Altfel, instituţia financiară internaţională se aşteaptă ca SUA şi ţările exportatoare de materii prime să înregistreze performanţe frumoase în 2017, notează Deutsche Welle. BM estimează că PIB-ul american va creşte cu 1,6% anul acesta şi cu 2,2% anul viitor. La accelerare vor contribui revenirea activităţii din industrie şi investiţiile. Banca apreciază că activitatea va fi impulsionată şi mai mult dacă programul de stimulare propus de Trump va fi pus în aplicare. La fel consideră că se va întâmpla şi strategii de la Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană. Trump a promis în campania electorală că va reduce taxele şi birocraţia şi că va majora cheltuielile pentru infrastructură.
Pentru zona euro, BM estimează o creştere economică de 1,5% în anul acesta, faţă de un avans de 1,6% anul trecut. Creşterea va încetini la 1,4% în 2018. Însă va exista totuşi o creştere, ceea ce arată că zona euro îşi revine treptat după criza financiară mondială. Creşterea economiei mondiale va accelera de la 2,3% anul trecut - cea mai slabă evoluţie de după criză - la 2,7% anul acesta. „Este încurajator să vezi la orizont perspective economice mai solide“, a afirmat Jim Yong Kim, preşedintele BM.
Printre cei care vor avea cel mai mult de câştigat anul acesta sunt ţările exportatoare de materii prime, notează instituţia. După scăderea dramatică din 2015, preţurile îşi vor reveni treptat în 2017. BM se aşteaptă ca economiile Rusiei, Braziliei şi Argentinei să înceapă să crească după recesiunile paralizante de anul trecut.
Separat de estimările BM, în ediţia 2017 a studiului anual „Raportul de riscuri globale“, Forumul Economic Mondial (WEF) atenţionează că tendinţe precum creşterea inegalităţii distribuirii veniturilor şi polarizarea societăţilor - accentuată de teama pierderii identităţii din cauza imigraţiei şi globalizării -, care au provocat schimbări politice în 2016, pot exacerba riscurile globale în 2017 dacă nu se acţionează urgent. WEF plasează inegalităţile în capul listei cu pericole pentru economia mondială din următorul deceniu. Analiza notează că schimbările rapide din societate din ultimele decenii i-au făcut pe mulţi să se simtă lăsaţi în urmă sau trataţi nedrept, iar furia lor s-a văzut în alegerea lui Trump ca preşedinte al SUA şi în votul pentru Brexit.
De aceea, scriu analiştii WEF, pentru potolirea furiei populiste este nevoie de reformarea capitalismului de piaţă. Frustrarea populaţiei este acum o problemă globală. Obţinerea unei creşteri economice mai mari este necesară, dar nu şi suficientă pentru repararea fracturilor din societate.
„Ani de acumulare a presiunilor în multe părţi ale lumii, cel puţin de când a izbucnit criza financiară globală, s-au cristalizat în rezultate politice dramatice în 2016“, arată analiza. Implicaţiile acestor rezultate sunt ample, iar unii oameni se întreabă dacă nu cumva Occidentul a ajuns la un punct de cotitură şi de acum a intrat într-o perioadă de deglobalizare.
Lista WEF a celor mai puternice tendinţe care care vor determina viitorul economiei globale în următorul deceniu include, în ordine descrescătoare, creşterea disparităţii dintre venituri şi dintre averi, schimbările climatice, creşterea polarizării societăţilor, creşterea dependenţei de internet şi tehnologie şi îmbătrânirea populaţiei.
Studiul apreciază că riscantă este şi a patra revoluţie industrială. Noile tehnologii precum maşinile care se conduc singure şi roboţii inteligenţi pot ameninţa stabilitatea globală în următori ani. Aceasta deoarece zeci de milioane de locuri de muncă vor fi distruse prin utilizarea sistemelor automate în loc de oameni.
Lista celor mai mari ameninţări, din punctul de vedere al probabilităţii, pe care planeta le are în faţă în 2017 cuprinde fenomenele meteo extreme, migraţia nevoluntară masivă, dezastrele naturale, atacuri teroriste la scară mare şi incidente masive de fraudă sau furt de date.
