Business Internaţional

Datoriile companiilor americane produc îngrijorare. Janet Yellen se teme că va veni o nouă criză financiară. Ben Bernanke avertizează că SUA nu mai au un sistem de apărare anticriză

Janet Yellen, preşedinte al Rezervei Federale americane în perioada februarie 2014 - februarie 2018: Cred că în sistem sunt găuri uriaşe.

Janet Yellen, preşedinte al Rezervei Federale americane în perioada februarie 2014 - februarie 2018: Cred că în sistem sunt găuri uriaşe.

Autor: Bogdan Cojocaru

12.12.2018, 21:43 1318

După un an turbulent pentru pieţe, datoriile companiilor şubrede din SUA sperie personalităţi ale lumii financiare care, la rândul lor, spun lucruri de natură să producă teamă. Însă investitorii nu se lasă uşor intimidaţi. În cea mai recentă criză financiară, ei n-au văzut hăul decât atunci când au căzut în el.

Janet Yellen, fost preşedinte al Rezervei Federale americane, a sunat alarma în privinţa venirii unei noi crize financiare în SUA, indicând ca principal motiv de îngrijorare finanţarea companiilor şi firmelor riscante, cu bonitate redusă sau resurse financiare slabe, prin instrumente cunoscute ca „leveraged loans“. La acesta se adaugă reducerea puterilor autorităţilor de reglementare din sistemul bancar şi tendinţa de dereglementare. „Cred că în sistem sunt găuri uriaşe. Nu cred că lucrăm la problema creditelor date companiilor slabe aşa cum ar trebui, aşă că au rămas găuri. Mă tem că putem avea o nouă criză financiară“, a spus Yellen, citată de CNBC. Comentariile sunt o schimbare serioasă de discurs, în condiţiile în care în 2016 fosta şefă a Fed spunea că nu crede că SUA vor intra curând în recesiune, iar în 2017 dădea asigurări că economia nu este pândită nici de o criză financiară, aceasta datorită reformelor financiare. Însă de atunci preşedintele american Donald Trump a lansat o adevărată ofensivă contra politicilor Fed, pentru încurajarea creditării, şi pentru dereglementare.

Ben Bernanke, şi el fost preşedinte al Fed, a declarat recent că „dacă izbucneşte o criză, SUA nu au un sistem de apărare. Avem multe lucruri care fac o criză mai puţin probabilă, aşa că este mai puţin probabil ca focul să se aprindă. Dar dacă se aprinde, cred că avem mai puţine extinctoare decât aveam acum zece ani“.

Luna trecută, senatoarea americană Elizabeth Warren a trimis autorităţilor de reglementare a pieţei financiare o scrisoare în care şi-a exprimat îngrijorările legate de reducerea standardelor de garantare a creditelor date companiilor riscante. Aceste datorii, a arătat politicianul, reprezintă riscuri semnificative pentru economie, notează revista Quartz.

Fed şi o altă autoritate de reglementare a sistemului bancar au avertizat luna aceasta că datoriile companiilor riscante au atins niveluri record în contextul în care protecţiile creditorului sunt erodate. Piaţa americană a „leveraged loans“ este de circa 1.000 de miliarde de dolari.

Şi Fondul Monetar Internaţional a tras un  semnal de alarmă în privinţa acestei probleme, dar la nivel internaţional, unde datoriile acumulate de companii cu situaţie financiară precară prin „leveraged loans“ se situează la 1.300 de miliarde de dolari. FMI se aşteaptă ca emiterile globale de credite către companii şi firme care sunt fie deja puternic îndatorate, fie au ratinguri de credit proaste să ajungă anul acesta la 750 de miliarde de dolari, după nivelul record de 788 de miliarde de dolari anul trecut. La zece ani de la criza financiară globală, investitorii dau din nou semne de comportament din ce în ce mai riscant în căutarea de randamente ridicate ca răspuns la un deceniu de dobânzi foarte mici.

Datoriile din sectorul corporate american s-au umflat de la 4.900 miliarde de dolari în 2007, când Marea Recesiune era pe punctul de a lovi economia SUA, la aproape 9.100 de miliarde de dolari la mijlo­cul anului acesta, potrivit calculelor Securities Industry and Financial Markets Association. Aceasta înseamnă o creştere de 86%. Companiile non-financiare cu acţiuni incluse în indicele bursier S&P 500 s-au îndatorat cu 1.000 de miliarde de dolari doar în ultimii cinci ani. „Credem că datoriile corporate sunt o vulnerabilitate principală“, apreciază analişti de la JP Morgan, una dintre cele mai mari bănci de pe Wall Street. Ei cred însă că piaţa obligaţiunilor emise de companii nu este suficient de mare pentru a pro­duce efecte distructive de magnitudinea celor pro­duse după prăbuşirea pieţei imobiliare din 2006-2008. „Deşi raportul datorie/PIB a atins cel mai ri­dicat nivel din istorie, veniturile şi activele com­paniilor sunt şi ele sus dacă sunt raportate la standardele isto­rice, astfel că raportul datorie/venit şi datorie/active este mai puţin ridicat, mai ales dacă la calcul sunt aduse şi deţinerile nete de cash. Iar do­bânzile sunt şi ele mici în raport cu cotele istorice“, explică analiştii de la JP Morgan. Cu alte cuvinte, da­toriile companiilor nu ar trebui să fie motive de pa­nică. Până acum, cu excepţia câtorva hopuri, piaţa obli­gaţiunilor emise de companii a mers bine. Însă creş­terea dobânzilor, prin înăsprirea politicii mo­ne­tare de către Fed, adică prin scumpirea finan­ţării, ar putea produce probleme financiare unora dintre debitori.

Alţi observatori atrag atenţia că aproape jumătate din obligaţiunile corporate cu ratinguri din cate­goriile recomandate pentru investiţii au califi­ca­tivul „BBB“, cu doar o treaptă peste statutul de „junk bond“, adică obligaţiuni cu risc crescut. „Junk bonds“ sunt instrumente de finanţare diferite de „leveraged loans“. General Electric, Ford şi General Motors sunt companii uriaşe, cu datorii pe măsură, care riscă să fie retrogradate la nivelul de „junk bond“.

Un sfert din emitenţii „junk“, mai mulţi ca niciodată, sunt acum evaluaţi la „B-“ sau la un nivel mai slab. În 2009, numărul companiilor în această situaţie era cu 17% mai mic, potrivit datelor S&P, scrie Financial Times, care arată că pe piaţa obligaţiunilor corporate au început să apară crăpături. De asemenea, s-ar putea să nu existe suficient cash pentru a acoperi aceste datorii. Raportul cash/datorii pentru debitorii corporate a scăzut la 12% în 2017, cel mai mic nivel din istorie.

Analiştii băncii de investiţii Cantor Fitzgerald au calculat că o treime din piaţa obligaţiunilor cu ratinguri recomandate pentru investiţii au rate de  leverage ñ un indicator al capacităţii unei companii de a-şi plăti datoriile ñ demne de emitenţi cu yielduri ridicate. Cu cât yieldul este mai mare, cu atât mai scumpă este finanţarea prin emiterea de obligaţiuni. „Leverage-ul de pe piaţa creditului corporate a crescut la niveluri extreme de la Marea Recesiune încoace“, spun strategii de la Cantor Fitzgerald.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO