Bursele au crescut ieri, dar tensiunea rămâne la cote ridicate,ea fiind provocată de temerile investitorilor că dificultăţile cucare se confruntă SUA, cea mai mare economie a lumii, şi Europa dincauza datoriilor prea mari ar putea duce la o recesiunemondială.
Acţiunilelumii sunt cu 20% sub maximul ultimilor trei ani, atins în lunamai, scrie agenţia de presă Thomson Reuters. Deşi este cunoscutătendinţa burselor de a exagera, acum temerile investitorilor parîntemeiate, având în vedere că OCDE apreciază că avansul celor maimari economii ale lumii încetineşte. Parcă pentru a susţine aceastăidee, Germania a anunţat că exporturile din luna iunie au scăzut cu1,2%, la 88,5 mld. euro, după o creştere de 4,4% în mai.
Scăderile de amploare de pe burse, susţinute de un pesimismapăsător care riscă să persiste, riscă se se transmită şi îneconomia reală, unde pot lovi în încrederea consumatorilor, ceea cear avea consecinţe grave pentru economiile bazate puternic pecheltuielile populaţiei, cum este cazul SUA.
"După patru ani de criză financiară devine tot mai clar că celmai mare deficit este cel de încredere", scrie într-o opinie înFinancial Times economistul Kenneth Rogoff de la UniversitateaHarvard. "Pieţele se pot ajusta la o încetinire a creşteriieconomice, dar nu pot face faţă scăderii abrupte a încrederii înlideri şi percepţiei în creştere că decidenţii nu mai sunt ancoraţiîn realitate."
Germania se opune majorării EFSF
În Europa Germania, cea mai influentă economie a regiunii, a dato nouă lovitură monedei euro opunându-se uneia dintre măsurile carear putea readuce speranţele că zona euro poate ieşi din crizadatoriilor. Astfel, la nici o zi după ce Banca Centrală Europeană a"injectat" viaţă în proiectul euro prin achiziţii de obligaţiuniale Spaniei şi Italiei, cancelarul german Angela Merkel a anunţat,printr-un purtător de cuvânt, că resursele mecanismului de salvarea statelor cu probleme EFSF nu vor fi suplimentate.
"Fondul European de Stabilitate Financiară va rămâne ceea ceeste şi îşi va păstra volumul care a fost stabilit iniţial", aafirmat Christoph Steegmans, purtătorul de cuvânt al cancelarului,citat de The Wall Street Journal. Comisia Europeană şi pieţele aucerut o creştere substanţială a puterii de creditare a fondului, înprezent de 440 de miliarde euro, pentru a se putea reacţiona latimp în cazul în care Italia sau Spania vor fi nevoite să cearăsprijin financiar internaţional.
"Cel mai bun mijloc pe care Europa îl are pentru a scăpa deameninţarea crizei datoriilor care începe să cuprindă Italia şiSpania este de a implementa de urgenţă măsurile deja convenite, înloc să caute unele noi", a declarat premierul finlandez JyrkiKatainen. Afirmaţiile lui sunt în ton cu cele ale ministrului elende externe Stavros Lambrinidis, care a declarat că zona euro nu arenevoie de un alt summit de criză.
În încercarea de a preveni creşterea costurilor de finanţare aleItaliei şi Spaniei la niveluri nesuportabile, BCE a început săcumpere de pe pieţele secundare obligaţiuni ale acestor state.Preşedintele băncii Jean-Claude Trichet a anunţat că BCE vacontinua achiziţiile, dar numai de pe pieţele secundare şi nudirect de la ţările emitente. "Nu este ceea ce trebuie să facem", aspus Trichet.
Ţările îndatorate stau pe cărbuni încinşi
"Ceea ce zguduie pieţele este teama privind economia.Investitorii sunt îngrijoraţi de felul în care Europa şi SUA vorscăpa de povara uriaşă a datoriilor", spune analistul KathleenGaffney de la firma Loomis Sayles.
Germania, considerată cea mai solidă verigă financiară a zoneieuro, simte şi ea presiunile pieţelor, nu numai la nivel de burse,costul asigurării datoriilor germane împotriva defaultului crescândpeste cel al titlurilor britanice.
În SUA, unde bursele au înregistrat luni scăderi puternice, depână la 6,9%, investitorii se tem că recenta reducere a ratinguluidatoriilor americane, aflate anterior la cel mai mare nivelposibil, de către agenţia de evaluare financiară Standard &Poor's va forţa tăieri serioase ale cheltuirlilor bugetare, ceea ceva frâna revenirea economică, potrivit BBC News.
Economia americană este în special sensibilă la cheltuielileconsumatorilor, având în vedere că acestea contribuie cu 70% laPIB. În aceste condiţii, banca centrală (Fed) este presată săintroducă un nou program de stimulare economică prin injectarea delichidităţi, de genul "quantitative easing - QE" (relaxarecatitativă). Fed a investit 600 mld. $ în titluri de trezorerieprin programul QE2, încheiat la finele lunii iunie. Programul QE1derulat anterior a avut un volum de două ori mai mic. Analiştiiapreciază, însă, că opţiunile Fed sunt limitate acum. PreşedinteleFed Ben Bernanke era aşteptat ieri seară să anunţe lansarea unuinou program de stimulare a economiei, ceea ce a adus o undă deoptimism printre investitori.
Nici Asia nu scapă
Nici Asia, ale cărei economii cresc puternic şi au perspectivepozitive, nu este imună la problemele Europei şi Statelor Unite,deoarece şi aici cheltuielile populaţiei, dar şi ale companiilor,sunt sensibile la evoluţiile pieţelor. Bursele din Asia au scăzut,de asemenea, puternic marţi, însă acţiunile au revenit spre finalulşedinţei şi au închis cu deprecieri mai mici. Analiştii considerăcă economiile asiatice va trebui să-şi revizuiască proiecţiileeconomice ca urmare a turbulenţelor din lumea occidentală. Luni,spre exemplu, Singapore a redus perspectiva de creştere economicăpentru acest an de la 5-7% la 5-6%.
Dificultăţile Asiei ar putea fi accentuate de faptul că în Chinainflaţia a accelarat cu cel mai rapid ritm din ultimii trei ani îniulie, ceea ce limitează spaţiul de manevră al guvernului pentrurelaxarea politicii monetare în vederea stimulării economiei.Preţurile de consum au urcat cu 6,5%, în ritm anual.
În lipsa unor investiţii mai sigure, investitorii se orienteazăspre aur, a cărui cotaţie a atins marţi nivelul record de 1.778 dedolari uncia. De asemenea, francul elveţian s-a apreciat laniveluri istorice faţă de euro şi dolar.
AMERICA LATINĂ
Realul brazilian şi pesoul mexican, cele mai tranzacţionatemonede din America Latină, au scăzut cu 1,3%, respectiv 1,6% faţăde dolar după decizia S&P de a reduce ratingul SUA.
Investitorii se tem că o încetinire a economiei mondiale va reducecererea de materii prime, ţările din această regiune urmând să fieafectate pentru că exploatarea resurselor naturale este principalulmotor de creştere economică.
Brazilia a avut luni una dintre cele mai pronunţate scăderi de pebursele mondiale, indicele Bovespa scăzând cu 8,1%. Indicele MSCIEmerging Markets a pierdut luni circa 5% din valoare.
Acţiunile de pe bursa din Brazilia scad mai puternic decât alecelorlalte ţări pentru că o parte însemnată din companiile listateprovin din sectorul exploatării resurselor naturale.
Ministrul brazilian de finanţe Guido Mantega a declarat că lideriiţărilor G20 sunt pregătiţi să acţioneze în mod coordonat pentru aopri o eventuală înrăutăţire a crizei.
SUA
Timp de mai multe luni politicienii americani au refuzat cuîncăpăţânare să facă compromisuri în legătură cu modalităţile dereducere a deficitului bugetar şi a datoriilor, luând în ultimaclipă decizia de a creşte plafonul de îndatorare a guvernului, de14.300 miliarde dolari.
Acordul prevede reduceri importante de cheltuieli guvernamentale,iar investitorii se tem că acestea vor afecta revenirea deja slabăa economiei.
Agenţia de evaluare financiară S&P a agravat şi mai multsituaţia SUA după ce a redus ratingul SUA de la nivelul maxim "AAA"la "AAĂ", o decizie fără precedent, criticată dur de guvernulamerican.
Şi agenţia Moody's a avertizat SUA că i-ar putea reduce ratingulpână în 2013 dacă perspectivele fiscale şi economice nu se vorîmbunătăţi.
EUROPA
Cea de-a doua salvare a Greciei şi puterile sporite acordatefondului de urgenţă EFSF nu au reuşit să convingă că zona europoate rezolva criza datoriilor suverane.
Optimismul iniţial a dispărut după ce investitorii au realizat căplanul are deficienţe majore, precum lipsa unor măsuri de stimularea creşterii economiei greceşti şi mărirea puterii de creditare aEFSF pentru a acoperi o eventuală salvare a Italiei sauSpaniei.
În primele zile ale lui august dobânzile obligaţiunilor italiene şispaniole au atins maxime istorice de peste 6,2%, agravând crizapentru că cele două economii au valori de peste 1.000 mld.euro.
BCE a fost nevoită să intervină, luni începând să cumpere de pepieţele secundare, în premieră, obligaţiunile celor două statepentru a preveni creşterea costurilor de finanţare la nivelurinesuportabile şi pentru a împiedica astfel colapsul financiar alItaliei şi Spaniei.
Germania a zdrobit şansele ca Europa să vină cu măsuri puternicecare să îi convingă pe investitori respingând orice majorare aresurselor financiare ale EFSF.
Analiştii spun că în timp ce economiile din regiune crescsusţinut, o încetinire economică în SUA şi Europa le va afectaritmul de creştere.
Dacă situaţia se agravează, ţările vor fi nevoite să îşirevizuiască estimările de creştere economică. Singapore a făcutdeja acest lucru, previziunile fiind reduse la intervalul 5-6% dela 5-7%.
Datele privind inflaţia din China, care a accelerat la 6,5%, suntîncă o veste proastă pentru investitori pentru că limitează spaţiulde manevră pe care îl are guvernul pentru a susţine creştereaeconomică.
De altfel, inflaţia ridicată este o problemă pentru majoritateaeconomiilor asiatice. Deşi a scăzut la 8,1% în primul trimestru,comparativ cu 8,4% în trimestrul anterior, preţurile ridicate auafectat creşterea economică, a avertizat Banca Asiatică pentruDezvoltare.
În cazul apariţiei unei noi crize financiare, ţările din Asia vorfi mai afectate decât în 2008 din cauza expunerilor ridicate faţăde ţările cu probleme şi a bugetelor şubrezite încă după măsurileluate în 2008-2009, conform agenţiei Standard & Poor's.
Japonia
Ţara, aflată în plin proces de reconstrucţie după cutremurul şitsunamiul din luna martie, riscă să fie trasă în vârtejul crizeidin cauza datoriilor publice mari.
Datoria publică, aflată la peste 200% din PIB, ar putea atrageretrogradări de rating, chiar dacă riscurile pentru economiamondială asociate acesteia sunt reduse, în condiţiile în care mareparte este deţinută de investitori niponi.
Guvernul a fost nevoit să intervină pe pieţele financiare pentru astopa aprecierea yenului, monedă folosită de investitori pentrua-şi reduce expunerea faţă de dolar şi euro. Efectele au fost însăde scurtă durată, moneda revenind aproape de valoarea la care seafla înainte ca banca centrală să injecteze yeni pe pieţe.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
