Cameron este convins că schimbările pe care le vizează în ceea ce priveşte relaţia ţării sale cu UE sunt suficient de substanţiale pentru a câştiga o majoritate de alegători britanici, dar şi destul de modeste pentru ca restul Europei să le poată „înghiţi“.
În cadrul unui discurs şi al unei scrisori ce cuprinde propunerile de reformă, Cameron a făcut apel la liderii europeni să-i acorde o serie de concesii pentru a-i putea convinge pe britanicii indecişi cu privire la necesitatea rămânerii Marii Britanii în UE. Britanicii care se opun rămânerii Marii Britanii în UE spun că blocul a devenit o vastă birocraţie ce le ameninţă suveranitatea naţională şi stilul de viaţă.
Premierul britanic s-a angajat să organizeze un referendum pe această temă până la sfârşitul anului 2017, iar consilierii acestuia sugerează că referendumul ar putea avea loc nu mai târziu de iunie 2016.
Negocierile privitoare la cererile Marii Britanii vor constitui în acelaşi timp un test crucial pentru alte ţări membre, începând cu Germania şi Franţa, care se luptă să menţină coeziunea blocului.
După luni de discuţii discrete cu liderii europeni, care în general vor ca Marea Britanie să-şi păstreze statutul de membru, dar se opun oricăror schimbări ale principalelor principii ale blocului, David Cameron speră în încheierea unui acord de bază la următorul summit al UE de la mijlocul lunii decembrie sau, dacă acest lucru nu va fi posibil, la o reuniune de urgenţă de la începutul anului viitor.
Consilierii premierului britanic susţin că acesta ar prefera ca referendumul să aibă loc înainte de ceea ce ar putea fi o nouă vară haotică de fluxuri de migranţi către Europa. Modul în care a fost gestionată această problemă a subminat deja reputaţia UE în ochii britanicilor.
Cererile lui Cameron au inclus o garanţie că nu va exista o discriminare economică împotriva Marii Britanii din partea ţărilor membre ale zonei euro, cât şi anularea obligativităţii legale a Marii Britanii de a urmări „o uniune din ce în ce mai strânsă“, pe care conservatorii o văd drept o ameninţare la adresa suveranităţii naţionale. Cameron a cerut de asemenea o reducere a birocraţiei ca modalitate de întărire a competitivităţii economice.
O altă condiţie crucială priveşte dreptul Marii Britanii de a restricţiona accesul la prestaţii sociale timp de patru ani pentru migranţii care sosesc din alte ţări europene. Aceasta este considerată drept cea mai sensibilă condiţie având în vedere regulile europene ce stipulează că cetăţenii din toate ţările blocului ar trebui trataţi în mod egal.
Cameron a subliniat că îşi doreşte un acord care să permită rămânerea Marii Britanii în bloc, însă a semnalat în acelaşi timp că este dispus să susţină o ieşire dacă acest lucru va fi necesar.
Mai multe detalii pe www.zf.ro
Publicul britanic are în continuare poziţii divergente cu privire la avantajele statutului de membru, indică sondajele.
„Discursul are atât elemente pro-europene, cât şi un limbaj mult mai agresiv“, arată Mark Leonard, director al European Council on Foreign Relations, un institute de cercetare.
Nigel Lawson, un proeminent conservator, descrie obiectivele lui Cameron drept „lipsite de ambiţie“.
Cel mai dificil aspect al negocierilor va fi probabil legat de condiţia privitoare la modificarea regulilor în domeniul prestaţiilor sociale pentru migranţi. Cameron încearcă să obţină această concesie ca modalitate de reducere a valului de migranţi într-o perioadă în care rata ridicată a şomajului de pe continent determină mulţi europeni să caute de lucru în economia relative solidă a Marii Britanii.
Alte guverne europene au indicat clar că nu vor modifica ceea ce consideră drept o fundaţie a UE, pentru a face pe plac Marii Britanii.
Margaritis Schinas, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, subliniază că unele dintre propunerile lui Cameron „sunt foarte problematice, pentru că vizează libertăţi fundamentale ale pieţei noastre interne“.
Într-o scrisoare adresată preşedintelui Consiliului European Donald Tusk, în care sunt prezentate detalii ale concesiilor vizate, Cameron semnalizează o oarecare flexibilitate în problema beneficiilor acordate migranţilor.
Premierul britanic are în faţă o misiune dificilă având în vedere că puţini britanici simt că au legături emoţionale puternice cu Uniunea Europeană.
Într-un fragment privit cu ochi buni de către pro-europeni, Cameron arată că deşi Marea Britanie ar putea supravieţui în afara blocului, ieşirea acesteia nu ar duce automat ţara către un „tărâm al laptelui şi mierii“ şi că orice decizie în acest sens ar trebui luată „cu ochii larg deschişi“.
În discursul său, Cameron a transmis alegătorilor britanici că decizia lor va fi una crucială. „Veţi ţine destinul acestei ţări în propriile mâini; este o decizie uriaşă pentru ţara noastră, poate cea mai importantă pe care o vom face în vieţile noastre“.
