În timp ce scena principală a ediţiei de anul acesta a Forumului Economic Mondial de la Davos este acaparată de politicieni, geopolitică şi de destrămarea violentă a vechii ordini mondiale, pe scenele secundare şi în culise evoluează, discută şi ascultă oameni de afaceri şi executivi de companii, cei care trag foloasele şi nu de puţine ori ponoasele.
Dintre numele mari pot fi menţionate Jamie Dimon, CEO-ul celei mai puternice bănci americane JPMorgan Chase, Jensen Huang, CEO-ul NVIDIA, Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, Andy Jassy, directorul de la Amazon, şi nu în ultimul rând Larry Fink, preşedintele celei mai globalizate corporaţii din lume, BlackRock. Fink este şi copreşedintele forumului. Prin urmare, Davosul, la cea mai importantă ediţie din istoria sa, a atras o selecţie impresionantă de executivi, unii fiind acolo pentru prima dată.
Este locul unde poţi înţelege cel mai bine încotro se îndreaptă lumea. Din partea Ungariei, ca reprezentant al mediului de afaceri de acolo, dar şi pentru a dezvolta relaţii internaţionale de business pentru ţara sa, este prezent Gellért Jászai, preşedintele 4iG, compania care a devenit vârful de lance al expansiunii corporate maghiare. Jászai are titlul oficial de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar responsabil cu dezvoltarea relaţiilor de business internaţionale.
Polonia, cea mai puternică economie din Europa de Est, nu doar că are o delegaţie de business de elită la Davos, dar este şi organizator de evenimente în cadrul forumului. „Leaders Forum powered by Poland“ este cel mai bun exemplu. Este vorba de un forum de cinci zile care reuneşte lideri de afaceri, oameni care iau decizii de politică, oameni de cultură şi oameni de ştiinţă din toată lumea pentru a discuta despre creştere economică şi în business, încredere şi tehnologie. Evenimentul se vrea să fie o platformă pentru „dialog strategic“ şi schimb de idei.
Pe o altă scenă de la Davos a putut fi văzut discutând Ireneusz Fafara, CEO-ul de la Orlen, companie poloneză şi unul dintre cei mai mari jucători din energie din Europa de Est, alături de Daniel Yergin, vicepreşedintele S&P Global, şi de John Howland, vicepreşedintele Dow Jones Energy. Fafara a avut ce povesti, dar şi Yergin, care nu este străin de Polonia. Când Germania îşi proteja accesul la gazele ieftine din Rusia, Polonia mergea contra curentului şi îşi asigura independenţa de energia rusă construindu-şi propriul gazoduct către mările Norvegiei. În prezent, ţara est-europeană dezvoltă unele dintre cele mai ambiţioase proiecte de parcuri eoliene în largul mării din Europa.
Gellért Jászai, ambasadorul de business al Ungariei, a participat la Davos la mai multe discuţii la nivel înalt, scrie Portfolio.hu. Acestea s-au concentrat pe viitorul infrastructurii digitale şi al conectivităţii, pe rolul strategic al tehnologiilor de apărare şi pe oportunităţile de consolidare a cooperării internaţionale. Sunt domenii care fac parte din businessul 4iG. Punctul culminant al întâlnirilor a fost cea cu fostul cancelar federal austriac Sebastian Kurz, cofondator al Dream. Dream este o companie de tehnologie de securitate cibernetică şi inteligenţă artificială care dezvoltă soluţii pentru protecţia infrastructurii de stat şi a infrastructurii critice. În timpul întâlnirii, părţile au trecut în revistă următorii paşi ai parteneriatului deja lansat. 4iG Space and Defence Technologies evaluează şi integrează capacităţile tehnologice ale Dream, în conformitate cu strategia companiei de digitalizare a apărării şi securităţii Ungariei.
Jászai a discutat şi cu Arda Ermut, CEO al Türkiye Wealth Fund despre cooperare strategică, posibile investiţii comune în infrastructura digitală şi oportunităţi de creştere. Şeful 4iG s-a întâlnit, de asemenea, cu Aleksandar Vucic, preşedintele Serbiei, cu care a vorbit despre posibilităţile de cooperare maghiaro-sârbă în domeniul telecomunicaţiilor şi infrastructurii digitale, care au o importanţă strategică tot mai mare pentru regiune. Relaţiile dintre cele două ţări au devenit brusc mai profunde după ce Mol a ajuns la un acord cu Gazprom, colos rus, pentru salvarea singurei rafinării de petrol a Serbiei, paralizată de sancţiuni americane. Jászai s-a văzut la Davos şi cu prim-ministrul Muntenegrului şi cu Meera Al Suwaidi, şefa departamentului de parteneriate suverane de la Mubadala Investment Company, unul din fondurile suverane din Emiratele Arabe Unite.
La „Leaders Forum powered by Poland“, Daniel Yergin a povestit despre cum războiul din Ucraina a schimbat piaţa energiei din Europa. Energia a devenit un element cheie al geopoliticii, mai ales de la invazia Rusiei în Ucraina, care luna viitoare intră în al patrulea an. Potrivit lui Yergin, izbucnirea acestui război a fragmentat piaţa energetică globală. „Până în februarie 2022, aveam o piaţă globală a petrolului, inclusiv pentru produsele petroliere ruseşti. Acest lucru s-a schimbat, iar acum avem o piaţă fragmentată. Acest lucru se datorează parţial sancţiunilor“, a spus Yergin.
Dar cea mai mare schimbare a implicat gazele. „Una dintre cele patru greşeli majore ale lui Putin a fost să creadă că poate folosi energia ca armă, că poate întrerupe aprovizionarea cu gaze şi că din cauza dependenţei Europei poate destrăma coaliţia care susţine Ucraina. Dar a eşuat din cauza GNL şi a revoluţiei gazelor de şist din Statele Unite, deoarece SUA au reuşit să satisfacă până la 50% din necesarul de GNL al Europei“, a explicat Yergin.
El îşi aminteşte că a menţionat şisturile la un forum din Sankt Petersburg în 2013. Putin a început atunci să-i strige că şisturile sunt groaznice, barbare şi că „ar putea contamina aprovizionarea cu apă a Varşoviei“. „Mi-am dat seama că vedea şisturile ca pe o ameninţare la adresa dominaţiei energetice a Rusiei. Ar creşte influenţa Statelor Unite în lume, principalul exportator mondial de GNL“, spune Daniel Yergin, care consideră că fără gazele competitive din şisturile americane, coaliţia europeană care susţine Ucraina, izolată de gazul rusesc, s-ar putea să nu supravieţuiască.
În urmă cu 10 ani, Yergin a promovat gazele de şist poloneze ca instrument prin care Polonia şi-ar fi putut reduce dependenţa de energia rusească şi chiar ameninţa forţa energetică a Moscovei. Pe atunci se vorbea de un boom al gazelor de şist poloneze. Dar „revoluţia“ fracturării hidraulice poloneze s-a amânat.
