Business Internaţional

De ce atâta teamă de recesiune în SUA şi cât de departe sau aproape, este una. O furtună pe burse poate împinge o economie capitalistă cum este cea americană în recesiune.

Recesiune şi şomaj în SUA înseamnă consum mai mic, iar cheltuielile populaţiei sunt acolo coloana vertebrală a economiei. Când americanul de rând este mai prudent cu cheltuielile sau nu mai are din ce să cheltuie, companiile nu mai fac profit, iar acest lucru se vede pe burse. Iar de pe piaţa financiară americană vine o parte însemnată din banii celorlalte pieţe ale lumii.

Recesiune şi şomaj în SUA înseamnă consum mai mic, iar cheltuielile populaţiei sunt acolo coloana vertebrală a economiei. Când americanul de rând este mai prudent cu cheltuielile sau nu mai are din ce să cheltuie, companiile nu mai fac profit, iar acest lucru se vede pe burse. Iar de pe piaţa financiară americană vine o parte însemnată din banii celorlalte pieţe ale lumii.

Autor: Bogdan Cojocaru

11.08.2024, 11:32 2012

În primăvară, majoritatea americanilor erau convinşi că economia SUA era în recesiune şi că inflaţia accelera. Bursele de acţiuni de pe Wall Street erau însă în plin avânt de creştere. Realitatea eco­no­mică era departe de percepţia pe care o aveau consumatorii, dar aşa simţeau ei şi dă­deau vina pentru falsa scădere pe politicile pre­şedintelui Joe Biden, arată un sondaj realizat de compania de cercetare a pieţei Harris Poll pentru The Guardian.

Cu alegerile pentru preşedinte apropiin­du-se, acest lucru semnala probleme pentru încercarea lui Biden de a fi reales. În sondajul Harris consumatorii republicani erau cei mai pesimişti cu privire la mersul economiei. Aceasta deşi vânzările din sectorul de retail se menţin aprope de maximul ultimilor cel puţin cinci ani. Apoi a venit vara, cu prima furtună adevărată pe Wall Street.

Panica a cuprins întreaga lume, una din cau­zele principale fiind teama pariorilor că SUA vor intra sau că sunt deja în recesiu­ne. Dar este sau va intra economia americană, cea mai mare din lume, în recesiune? Şi până la urmă, ce este aşa rău la o recesiune? În primul rând trebuie spus că o furtună pe burse poate împinge o economie capi­talistă cum este cea americană în recesiune. Scăderea valorii acţiuni­lor tinde să erodeze încre­derea în sectorul de afaceri, rezultatul posibil fiind scădere economică. Iar o recesiune când se apropie alegeri este o problemă mare pentru preşedinte şi partidul său. Astăzi, cuvântul recesiune este pe buzele tuturor.

Consensul este că teama că SUA vor intra în viitorul apropiat într-o perioadă de scădere economică este exagerată, dar nu lipsită de motive. Cele mai recente date statistice arată că piaţa muncii încetineşte, rata şomajului creşte, iar anga­ja­torii au redus ritmul în care creează locuri de mun­că. De asemenea, re­zultatele financiare ale companiilor indică şi înce­tinirea cererii. Profiturile companiilor de tehnologie, care au cea mai mare greutate în indicii bursieri principali, sunt dezamăgitoare. Activitatea din sec­to­rul manufacturier este în scădere.

În plus, scumpirea banilor prin creşterea dobânzilor în Japonia, de unde aparent mulţi investitori s-au împrumutat la dobânzi foarte mici, poate însemna investiţii mai puţine pe piaţa şi în economia din SUA. Fed, banca cen­trală americană, ţine dobânzile sus tocmai pentru a răci economia, scopul fiind de a înceti­ni inflaţia. Sunt analişti care cred acum că dacă instituţia scade dobânzile, aşa cum pieţele îi cer de mult timp, este un semn că traiectoria eco­no­miei a scăpat de sub control şi al iminenţei recesiunii. Analiştii de la Goldman Sachs cred că probabilitatea ca economia americană să intre în recesiune anul viitor este de 25%. În urmă cu câteva zile această probabilitate era de 15%. Prin urmare riscurile, chiar dacă au crescut, sunt încă reduse.

Experţii băncii americane apreciază în ansamblu datele despre economie sunt bune. Însă de la pandemie şi până acum semnalele de recesiune pentru SUA au fost incorecte, aşa cum de altfel modelele de prognoză economică pentru întreaga lume au devenit mai imprecise după colapsul produs de pandemia de COVID-19 şi după stimulentele convenţionale şi neconvenţionale cu care au reacţionat guver­nele. Şi venirea inflaţiei şi forţa acesteia au luat pe toată lumea prin surprindere. Tocmai de aceea Fed a ţinut sus dobânzile, principalul mijloc de încetinire a scumpirilor, profitând cât mai mult timp posibil de rezistenţa de aseme­nea surprinzătoare la recesiune şi la creditul scump a economiei.

Nici pentru The Wall Street Journal situa­ţia actuală din economia SUA nu pare a fi rece­siune, care este un proces de durată. Iar Fed are timp să oprească un astfel de proces. Economia americană nici măcar nu s-a oprit din creştere, explică într-o opinie publicată în The Guardian Robert Reich, fost secretar pentru piaţa muncii în SUA. El oferă şi sfatul ca publicul să nu-i as­culte pe cei care fac prognoze economice. Creş­terea PIB chiar a accelerat în trimestrul doi.

Recesiunea este aşteptată de doi ani şi n-a mai venit. Pe de altă parte, aşa cum în Europa o serie de economii au scăzut pe neaşteptate în trimestrul trecut, aşa se poate întâmplă şi cu SUA. Dar de ce o recesiune creează frică în America? De obicei, în SUA scăderea economică se vede în primul rând în creşterea şomajului. În America, angajatorii au în general o libertate mai mare de a afectua disponibilizări decât în Europa. Şomaj în America înseamnă venituri mai mici pentru cetăţeanul de rând într-o ţară obişnuită să trăiască pe datorie.

Ţările din Uniunea Europeană au plase de siguranţă socială solide, pe când SUA nu au. Recesiune şi şomaj în SUA înseamnă consum mai mic, iar cheltuielile populaţiei sunt acolo coloana vertebrală a economiei. Când americanul este mai prudent cu cheltuielile sau nu mai are din ce să cheltuie, companiile nu mai fac profit, iar acest lucru se vede pe burse. Iar de pe piaţa financiară americană vine o parte însemnată din banii celorlalte pieţe ale lumii.

 
 
 
Urmează ZF Health&Pharma Summit'24