Inflaţia anuală din România a încetinit uşor în luna iunie la 10,4%, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Aceasta înseamnă că luna trecută preţurile de consum erau cu peste 10% mai mari decât în anul anterior. În Ungaria, inflaţia a coborât la 1,7%, în pofida presiunilor create de energia în cotinuare scumpă. Faţă de anul trecut, s-au ieftinit mai ales alimentele. Unii analişti consideră că o altă cauză a încetinirii este aprecierea susţinută a forintului.
În Polonia, cea mai mare economie din regiune, cumpărăturile sunt în contiuare mai scumpe decât anul trecut. Dar inflaţia este clar sub control, indicatorul, ajuns la 2,5% în iunie, se încadrează în ţinta băncii centrale.
Preţurile din comerţul de retail au încetinit simţitor. Alimentele au fost în general în iunie cu 1,9% mai scumpe decât anul trecut, dar fructele şi legumele de sezon sunt mai ieftine, unele cu mult mai ieftine. Analiştii spun că tensiunile geopolitice au avut un efect mai slab decât s-a anticipat.
România rămâne ţara UE cu cea mai puternică inflaţie, iar BNR rămâne blocată cu cea mai ridicată dobândă de referinţă pentru politica monetară din Uniune, de 6,5%. În timp ce Banca Naţională a Poloniei a adoptat o atitudine relaxată, dar fără a lăsa garda jos, în ceea ce priveşte inflaţia, cu efect asupra modului în care o controlează prin dobânzi, nivelul de referinţă, de 3,75% în prezent, urmând probabil să reziste până la sfârşitul anului, banca centrală a Ungariei are suficient spaţiu de manevră pentru a diminua dobânda de bază, dusă în jos la 6% luna trecută. Scăderea dobânzilor are de obicei ca efect stimularea creşterii economice.
În cazul Ungariei, analiştii de la ING cred că forintul puternic este mai eficient decât orice la stabilizarea preţurilor. Încetinirea din ultimele luni a inflaţiei i-a convins să se alăture taberei celor care cred că banca centrală va continua să scadă dobânzile. Ca în multe alte state europene, inflaţia la alimente este cea care reduce presiunile de preţ. Aşa s-a întâmplat în iunie. Lună la lună, mâncarea s-a ieftinit cu 0,2%. An la an, inflaţia la alimente a fost aproape zero. Cum Ungaria îşi importă o bună parte din alimente, aprecierea forintului de când s-a schimbat guvernul a contribuit la frânarea preţurilor. De la începutul anului, moneda maghiară a crescut cu 8% faţă de euro.
Aceste efect s-a simţit la bunurile durabile, iunie fiind a treia lună la rând de scădere a preţurilor (în ritm lunar). Însă inflaţia de bază, la care este atentă banca centrală şi care exclude preţurile elementelor volatile precum energia, se menţine încă de la începutul anului la 2%, adică mai sus decât inflaţia generală, din cauza serviciilor. Dar indicatorul este sub control.
Pentru că a venit vara şi cresc temperaturile, ducând la majorarea consumului de energie, iar plafoanele de preţ la unele servicii vor fi retrase, este de aşteptat ca inflaţia generală să accelereze până la 3% până la sfârşitul anului. Analiştii de la ING cred că dacă nu se agravează tensiunile geopolitice, banca naţională maghiară va reduce dobânda de referinţă din nou luna aceasta şi încă o dată în august. În viaţa de zi cu zi, maghiarii care merg la cumpărături au găsit carnea în conservă mai ieftină cu 27%, untul mai ieftin cu 13%, preţurile la carnea de porc mai mici cu 11%, cele ale brânzei mai jos cu 9% şi laptele mai ieftin cu 8%. Pe de altă parte, băuturile alcoolice s-au scumpit cu 3%, iar ţigările cu 4%.
În Polonia, Indicele preţurilor de retail, realizat lunar de Universitatea WSB şi de platforma de cercetare UCE Research şi având la bază 100.000 de preţuri pentru 17 categorii de bunuri de larg consum, a scăzut de la 3,7% în aprilie şi 3,4% în mai la 2,7% în iunie. Aceasta înseamnă că atât este creşterea medie anuală a preţurilor din magazine.
Este cel mai scăzut nivel din ultimele 12 luni. Mâncarea s-a scumpit cu „numai“ 1,9%. În ultimele luni, nu au lipsit factorii care ar fi putut alimenta creşterile de preţuri în sectorul comerţului cu amănuntul, inclusiv tensiunile geopolitice şi schimbările de pe pieţele de mărfuri. Între timp, datele din iunie arată o nouă încetinire a creşterii preţurilor. Marek Szymanski, expert în economie şi finanţe la Universitatea WSB, a observat că presiunile geopolitice se pot reflecta rapid pe pieţele de mărfuri, uneori chiar la o scară inexplicabilă. Cu toate acestea, există numeroase legături intermediare între bursele de mărfuri şi rafturile magazinelor, fiecare cu propriile politici de preţuri, stocuri şi strategii. „Drept urmare, aşa cum nu am observat creşterea cu 50% a preţurilor pâinii în 2022, când preţurile grâului au crescut brusc în urma agresiunii ruseşti în Ucraina, nu asistăm nici la creşterea rapidă a preţurilor alimentelor în urma scurtelor tulburări politice“, spune Szymanski. „Deşi acest lucru poate fi mai vizibil în categoriile individuale de produse.“ Mai mult, în Polonia cea mai mare parte a producţiei alimentare se bazează pe materii prime în mare parte locale, ceea ce „face mai dificilă“ traducerea rapidă a presiunilor globale asupra costurilor în preţurile produselor finite poloneze, a adăugat el. Preţurile sunt influenţate şi de sezonul fructelor şi legumelor autohtone, pe care polonezii le cumpără cu predilecţie, deşi produsele importate pot fi cu 50% mai ieftine. Drept urmare, ponderea fructelor şi legumelor autohtone în vânzările magazinelor ajunge până la 99%. Această tendinţă este simbolizată de căpşunile poloneze, scumpe, dar foarte populare. În iunie, în Polonia cel mai mult s-au scumpit produsele chimice pentru gospodărie (6%), urmate de pâine şi dulciuri (5%). La acestea, materia prima reprezintă doar o mică parte din costurile de producţie, contribuţii mai mari având energie, forţa de muncă, ambalajele şi logistica. Zilele trecute, banca centrală poloneză a crescut estimarea de inflaţie pentru anul acesta şi următorul din cauza războiului din Iran, lovind în aşteptările că în curând va reduce din nou dobânzile de politică monetară.
