• Leu / EUR5.3498
  • Leu / GBP6.4023
  • Leu / USD4.8428
Business Internaţional

De ce le este rivalilor economici ai Beijingului dificil să riposteze în faţa şocului exporturilor chinezeşti?

De ce le este rivalilor economici ai Beijingului dificil...

Autor: Catalina Apostoiu

08.10.2026, 00:06 361

Când China a devenit o ţară producătoare de top cu peste două decenii în urmă, guvernele din lumea industrializată bo­gată au fost fericite să-şi deschidă pieţele pentru o nouă sursă de bunuri ieftine, accesibile. Acest lucru a contribuit la pier­de­rea a milioane de locuri de muncă în fabrici din SUA, Europa şi alte regiuni, dar a şi ajutat la menţinerea inflaţiei sub control, atenuând lovitura economică dată de criza financiară globală din 2008. Iar businessurilor occidentale li s-a permis să vândă către clasa de mijloc în creştere rapidă a Chinei, atâta timp cât îşi împărtăşeau knowh-how-ul cu companiile chinezeşti.

Astăzi, acest aranjament nu mai funcţionează, scrie Bloomberg. Firmele chinezeşti pătrund acum în forţă în sec­toare industriale cu valoare mai ridicată care au stat la baza pros­perităţii multor ţări avute. Deşi continuă să domine pro­ducţia de articole de uz casnic, jucării şi electronice de larg con­sum, China este acum o forţă emergentă în domeniul roboţilor, maşinilor, semiconductorilor şi trenurilor de mare viteză. Ţara nu doar produce astfel de bunuri, ci şi multe din maşinile necesare pentru a le fabrica.

În Uniunea Europeană, multiple industrii resimt presiunea rivalilor chinezi subvenţionaţi, iar deficitul comercial al blo­cului cu China a atins aproximativ 1 miliard de dolari pe zi. Guvernele contemplă acum o înclinare către protecţionism care ar dilua principiile de piaţă liberă ale blocului.

Te-ar putea interesa și:

Negociatorii UE se vor afla în China în această săptămână pentru două zile de discuţii cruciale privind problema expor­turilor record chinezeşti.

Se speră că se va ajunge la rezultate tangibile înaintea unei reuniuni a liderilor UE în Bruxelles de săptămâna viitoare.

Iată însă de ce rivalilor industriali ai Beijingului le va fi dificil să stăvilească tăvălugul exporturilor chineze.

Prăbuşirea preţurilor proprietăţilor din China începută cu aproximativ cinci ani în urmă a afectat şi finanţele gospodăriilor şi a contribuit la o perioadă record de deflaţie, făcând produsele ţării mai competitive peste graniţe şi determinând guvernul să depindă mai mult de exporturi pentru impulsionarea economiei. Viteza de accelerare a industriei chineze a luat alte ţări producătoare prin surprindere şi le-a redus capacitatea de a riposta.

Valoarea exporturilor chineze este aşteptată să fie cu aproximativ 80% mai mare decât în 2019 în acest an pe baza ritmului de creştere înregistrat până în august. Iar Europa este afectată în mod deosebit. Oficialii UE semnalează o abordare mai dură, însă dominaţia Chinei în domenii ca mineralele critice şi bateriile EV face ca ridicarea de bariere de către rivali să fie periculoasă, în condiţiile în care Beijingul ar putea riposta în moduri care să le perturbe sever economiile.

Titani industriali consacraţi ca VW şi Nissan sunt nevoiţi să producă în masă la scară globală pentru a putea limita costurile de producţie pe pieţele interne unde salariile sunt relativ mari. Capacitatea producătorilor chinezi de a oferi o gamă tot mai mare de bunuri sofisticate la un cost semnificativ mai redus ameninţă acest model de business.

 

UE impune tarife asupra importurilor de maşini electrice chinezeşti din 2024 pentru a-şi proteja constructorii auto, dar acest lucru nu va ajuta prea mult companiile respective să-şi protejeze pieţele importante de export.

China a urcat în lanţul valoric. De la începutul anilor 2000, China a trecut de la un model de export dominat de produse cu utilizare intensivă a forţei de muncă, low-tech, la unul tot mai dominat de bunuri cu tehnologie mai avansată. Ţara a devenit un hub de inovaţie în ştiinţele vieţii şi un rival redutabil în echipamentele spaţiale şi robotică. Modelele sale AI au ajuns să rivalizeze cu platformele americane de top.

China reprezintă acum aproximativ o cincime din comerţul mondial. Însă în sectoare pe care guvernul le-a prioritizat, ponderea acesteia este mult mai mare. Iar aceste poziţii dominante conferă Chinei un avantaj semnificativ în faţa altor centre de producţie.

Un alt motiv pentru care dependenţa de bunurile chineze este dificil de redus este că China devine un furnizor tot mai important de inputuri industriale, chiar şi când produsul final este comercializat ca Fabricat în Polonia, Vietnam sau Mexic. Între timp, pe plan intern, China s-a mişcat în cealaltă direcţie, diminuându-şi dependenţa de inputuri fabricate în afara graniţelor sale constant în perioada 2011-2024.

În cadrul modelului economic condus de stat al Chinei, guvernul ţării identifică industrii prioritare pe care caută să le coordoneze şi să le impulsioneze într-o anumită perioadă de timp. Industrii naţionale sunt sprijinite cu credite ieftine de la băncile de stat, terenuri la preţuri reduse, venituri din contracte cu statul, scutiri de taxe şi granturi de cercetare.

Sprijinul de stat oferit de China industriei sale constituie o ţintă cheie pentru alte ţări exportatoare care doresc condiţii de concurenţă mai echitabile în comerţ. Însă multe din proiectele de investiţii chineze majore au fost de-acum finalizate şi vor întări avantajul competitiv al Chinei timp de decenii de-acum încolo, chiar dacă Beijinul ar conveni în cele din urmă să reducă subvenţiile pentru producătorii locali.

Liderii chinezi au promis să facă din ţara lor „piaţa lumii“, nu doar fabrica sa. Însă piaţa locală a muncii este slabă, iar cererea de consum fragilă. Pentru producătorii locali care nu reuşesc să obţină profit, o soluţie evidentă este să exporte. Iar producţia în exces ajunge în alte ţări unde este posibil să nu existe cererea care s-o absoarbă.

Avantajul la nivel de costuri deţinut de China în raport cu alte ţări industriale este în creştere. Până când războiul din Iran a scumpit energia, China s-a confruntat cu o perioadă record de trei ani de deflaţie, din care a ieşit în trimestrul doi. Mare parte a restului lumii se confruntă cu tendinţa opusă de la pandemie: o creştere a inflaţiei care a împins în sus costurile locale de producţie. Această divergenţă a dus la o slăbire a cursului de schimb efectiv al yuanului chinez, sporind competitivitatea bunurilor chineze.

Ultimele semnale din China oferă slabe speranţe că lucrurile se vor îmbunătăţi pentru ţările exportatoare rivale.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează conferința ZF Energie, luni, 16 noiembrie, de la ora 09:00
Urmează GALA ZF 28 de ani, 23 noiembrie 2026. Fii alături de noi!
Principalele valute BNR - ieri, 13:37
EUR
USD
GBP
Azi: 5.3498
Diferență: 0,073
Ieri:
Azi: 4.8428
Diferență: 0,5669
Ieri:
Azi: 6.4023
Diferență: 0,1376
Ieri: