Business Internaţional

De ce noul instrument european pentru achiziţii publice internaţionale va deschide pieţele din întreaga lume

De ce noul instrument european pentru achiziţii publice internaţionale va deschide pieţele din întreaga lume

Michel Barnier (stânga) şi Karel De Gucht

Autor: Karel de Gucht, Michel Barnier

24.04.2012, 00:05 1387

Cum să deschizi pieţele din întreaga lume în beneficiul consumatorilor, întreprinderilor şi locurilor de muncă europene?

Răspunsul Europei la această întrebare este la fel de scurt: prin puterea exemplului. Suntem cea mai mare piaţă unică din lume şi politica noastră de comerţ exterior este concentrată activ pe continuarea liberalizării comerţului atât prin negocieri multilaterale, cât şi bilaterale.

Dar ce se întâmplă dacă alţii nu urmează exemplul nostru? Ce interes au partenerii noştri să îşi deschidă pieţele pentru întreprinderile noastre atunci când întreprinderile lor au acces deplin la pieţele noastre? Ca negociatori, aceasta este o întrebare la care nu se pot da răspunsuri scurte şi simple.

Să luăm, de pildă, achiziţiile publice, un sector de importanţă economică majoră. În UE, achiziţiile efectuate de administraţiile publice corespund unei valori de aproximativ 19% din PIB, iar societăţile ale căror afaceri depind în mod direct de achiziţii publice reprezintă peste 30 de milioane de locuri de muncă. Acest sector este în plină expansiune şi în economiile emergente şi este un sector în care întreprinderile europene sunt foarte competitive.

Sectorul european de achiziţii publice este cel mai deschis din lume. Contractanţii externi au posibilitatea şi sunt chiar bine-veniţi să concureze pe piaţa noastră în aceleaşi condiţii ca întreprinderile europene. Şi între cele 27 de state membre ale UE pieţele de achiziţii publice sunt liberalizate. Şi pe bună dreptate: aceasta a dus la scăderea preţurilor şi la creşterea competitivităţii întreprinderilor noastre şi a oferit un raport calitate-preţ mai bun pentru autorităţi şi contribuabili în întreaga Europă.

Şi totuşi, suntem mult înaintea altor ţări în această abordare. Alte economii sunt mult mai reticente să îşi deschidă pieţele proprii către UE chiar dacă beneficiază de acces pe piaţa UE. În timp ce în Acordul OMC privind achiziţiile publice (GPA) sunt incluse achiziţii publice europene în valoare de aproximativ 352 de miliarde euro care, drept urmare, sunt deschise ofertanţilor din ţări membre ale GPA, valoarea achiziţiilor publice americane acordate unor ofertanţi străini este de numai 178 de miliarde euro, iar pentru Japonia această cifră este de numai 27 de miliarde euro. China şi India nu au angajat încă nicio parte a pieţelor lor de achiziţii publice în creştere rapidă şi în prezent întreprinderile UE câştigă numai o fracţiune din contractele de achiziţii publice chineze şi indiene.

Indiferent de avantajele şi carenţele economice generale ale acestei situaţii, devine din ce în ce mai greu să o explicăm întreprinderilor noastre care văd cum concurenţii străini se angajează activ pe pieţele noastre şi sunt împiedicate să facă acelaşi lucru în altă parte.

Aceasta subminează legitimitatea pieţelor noastre deschise şi ne împiedică să urmăm o politică comercială proactivă.

La sfârşitul anului trecut, UE s-a aflat în prim-planul eforturilor de renegociere a Acordului OMC privind achiziţiile publice. Am avut satisfacţia de a ajunge la o nouă înţelegere între cele 15 state membre ale OMC care sunt părţi la acord pentru a ameliora disciplina în acest sector-cheie al economiei şi pentru a extinde acoperirea accesului la piaţă cu până la 100 de miliarde euro pe an. Nu poate fi nicio îndoială cu privire la angajamentul nostru pentru libertatea pieţei. Dar nu putem accepta ca dezechilibrul între cei care acţionează în sensul deschiderii pieţei şi cei care refuză să facă acest lucru să crească din ce în ce mai mult.

Din acest motiv, am pus la punct un instrument care dacă va fi aprobat de statele membre ale UE şi de Parlamentul European, ne va permite să combatem dezechilibrele de pe pieţele de achiziţii publice internaţionale. Prin această procedură autorităţile contractante din statele membre pot exclude ofertanţi pentru contracte mari care utilizează bunuri şi servicii originare în principal din ţări din afara UE care menţin un grad ridicat de izolare al pieţelor lor de achiziţii publice. Statele membre vor avea nevoie de aprobarea Comisiei Europene pentru a face aceasta, iar aprobarea se va acorda doar dacă aceste bunuri şi servicii nu sunt sub incidenţa oricărui acord semnat de UE sau nu fac obiectul unor negocieri serioase privind un astfel de acord. În plus, am introdus un prag de-minimis sub care ofertanţii din ţări terţe nu pot fi discriminaţi, astfel încât noul regim exercită presiuni asupra guvernelor şi societăţilor străine fără să ducă la o birocraţie inutilă.

În cazul unor discriminări grave şi repetate, Comisia poate iniţia consultări cu guvernul în cauză şi în cazul în care guvernul respectiv continuă să împiedice accesul societăţilor europene pe piaţa sa, Comisia poate închide un întreg sector de pe piaţa de achiziţii publice a UE. Bineînţeles, în cazul în care UE s-a angajat juridic faţă de o ţară terţă în GPA al OMC sau într-un acord de liber-schimb să îşi menţină piaţa deschisă, acest angajament va fi onorat pe deplin.

Măsura este destinată să fie utilizată mai curând ca recompensă decât ca pedeapsă, dar nu trebuie să ne temem să recurgem la ea dacă este nevoie.

Astfel suntem siguri că ne întărim poziţia de negociere atunci când se discută accesul la pieţele de achiziţii publice din ţările terţe. Numai aşa putem atenţiona societăţile străine că nu pot continua să se bucure de avantajele şi oportunităţile oferite de pieţele noastre deschise în timp ce guvernele ţărilor din care provin continuă să le închidă pe ale lor.

Propunerea noastră va clarifica şi normele privind accesul la piaţa de achiziţii publice a UE, obţinând astfel o mai mare certitudine juridică atât pentru furnizorii internaţionali, cât şi pentru entităţile publice care au nevoie de bunuri sau servicii. Ea va confirma deschiderea practică a pieţei UE şi faptul că dorim să o menţinem aşa.

Dar uşa liberului-schimb trebuie să se deschidă în ambele sensuri - altfel, cererile publice de închidere completă vor deveni tot mai puternice.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO