Când tancurile ruseşti au pătruns în Ucraina pe 22 februarie, 2022, lumea s-a regăsit în faţa nu doar a unui război brutal, ci şi a unei remodelări dramatice a fluxurilor globale de petrol. Cu Washingtonul şi aliaţii săi implementând ample sancţiuni menite să diminueze fondurile de război ale Moscovei, două puteri economice asiatice, India şi China, au devenit vitale pentru exporturile de energie ale Rusiei.
Ceea ce s-a întâmplat mai apoi a devenit unul dintre cele mai derutante episoade din politica externă recentă a SUA: administraţia Trump a penalizat dur India pentru achiziţiile sale în creştere de ţiţei rusesc, culminând cu un tarif de 50% pe anumite exporturi, în timp ce a permis Chinei, un consumator şi mai mare de petrol rusesc, să scape nepedepsită, scrie The Diplomat.
Donald Trump a impus tarife de 50% pe majoritatea importurilor SUA din India, punându-şi în aplicare o ameninţare de a pedepsi una dintre cele mai mari economii ale lumii în legătură cu achiziţiile sale de petrol rusesc. Tarifele, intrate în vigoare la mijlocul acestei săptămâni, riscă să provoace daune semnificative economiei indiene şi să perturbe şi mai mult lanţurile globale de aprovizionare, notează The Guardian.
SUA, cea mai mare piaţă de export pentru India, reprezintă aproape o treime din livrările externe ale unor sectoare cheie indiene, cum ar fi bijuteriile şi textilele, evidenţiind potenţialul impact economic. Chiar dacă disputa legată de tarife s-ar tempera, încrederea în relaţiile viitoare cu Washington reprezintă probabil cea mai mare victimă.
În timp ce Trump a acuzat India că finanţează în mod indirect războiul Rusiei împotriva Ucrainei prin achiziţiile de petrol rusesc, acesta nu a luat măsuri similare împotriva Chinei.
Diferenţa de abordare nu poate fi explicată doar raportat la volumele petroliere, şi nu ţine nici de modul în care se aplică legislaţia internaţională, notează The Diplomat. În schimb, aceasta reflectă o combinaţie rece de calcule politice şi economice, cât şi o diferenţă în modul în care strategii americani privesc India şi China. În acelaşi timp, Trump crede că China ar putea juca un rol decisiv în negocierea unei încheieri a războiului din Ucraina.
Reorientarea Indiei către petrolul rusesc postinvazie a fost extraordinară în amploare şi viteză. Înainte de război, ţiţeiul rusesc reprezenta sub 2% din importurile petroliere ale ţării. Un an mai târziu, Rusia îi furniza aproape 40%, un maxim istoric ce a persistat în 2025.
Mare parte din acest petrol nu a fost folosit doar pe plan intern, ci rafinat pentru export în întreaga lume, inclusiv către pieţe occidentale care oficial interzic achiziţiile de petrol de origine rusească.
Rolul Chinei în supravieţuirea energetică a Moscovei este şi mai mare, deşi mai puţin evident. Până la mijlocul anului 2025, rafinăriile chineze cumpărau aproape jumătate din exporturile de ţiţei rusesc, absorbind în acelaşi timp vaste cantităţi de cărbune, gaze şi produse rafinate. Totuşi, achiziţiile Chinei au fost adesea realizate în afara reflectoarelor şi anunţate mult mai puţin deschis decât cele ale Indiei.
Pentru Washington, decizia de a pedepsi India nu şi China începe cu un aspect legat de forţă. India rămâne profund dependentă de pieţele, tehnologia şi investiţiile occidentale. SUA reprezintă o destinaţie vitală pentru exporturile sale şi o sursă cheie de colaborare high-tech. Astfel, strategii americani cred că pot pune presiune economică pe India fră a risca genul de perturbări sistemice care ar fi create în urma unei confruntări directe cu China.
În cazul Chinei, relaţiile cu SUA sunt tensionate, însă anii de războaie comerciale, sancţiuni tech şi dispute geopolitice au scos de asemenea la iveală profunzimea interdependenţei reciproce. O ofensivă tarifară majoră din partea americanilor legată de importurile chineze de petrol rusesc ar provoca aproape în mod sigur reacţii care ar zdruncina lanţurile globale de aprovizionare, ar genera şocuri inflaţioniste şi afecta economia americană în moduri costisitoare politic. În plus, opacitatea comerţului cu energie al Chinei face o ţintire precisă mai dificilă.
Washingtonul acuză de asemenea rafinăriile indiene că profită de pe urma exporturilor de produse rafinate pe bază de petrol rusesc. China desfăşoară activităţi similare, dar mult mai discret.
În cazul abordării Washingtonului cu privire la China, observatorii bănuiesc de asemenea că Trump încearcă să câştige timp pentru a permite negocieri pentru un acord comercial mai amplu care să includă mineralele rare, potrivit Al Jazeera.
Trump are şi alte motive pentru tratamentul mai blând faţă de China comparativ cu India: acesta vrea să evite o majorare dramatică a tarifelor chiar în momentul în care retailerii americani îşi fac stocuri cu bunuri chineze înainte de Crăciun.
De asemenea, recent secretarul de stat american Marco Rubio a avertizat că energia s-ar putea scumpi dacă SUA impugn sancţiuni secundare Chinei pentru rafinarea de petrol rusesc.
