Eforturile preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, de a face din Franţa puterea nucleară supremă a Europei sunt vechi. Cel mai recent, el a declarat că vrea să mărească arsenalul de arme nucleare al ţării sale şi să-l extindă pentru a proteja aliaţii europeni prin capacitatea de descurajare pe care Franţa ar avea-o.
Adică să permită temporar statelor membre ale UE să găzduiască active nucleare. Ţările posibil participante la noua strategie nucleară franceză ar fi Marea Britanie, Germania, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia şi Danemarca. Implicarea lor nu este sigură. „Următorii 50 de ani vor fi o eră a armelor nucleare“, a explicat Macron.
După ieşirea Marii Britanii din UE, adică după Brexit, Franţa a rămas singura putere militară nucleară a UE. Nimeni nu-i poate contesta acest titlu. Însă Macron vrea mai mult de atât. „Ţările care se ancorează de energia nucleară sunt adesea state cu arme nucleare, aşa cum sunt Marea Britanie, SUA şi Franţa“, a spus preşedintele în 2020. „Fără putere nucleară civilă nu există putere nucleară militară, iar fără putere nucleară militară nu există putere nucleară civilă.“
Era pe vremea când Macron începea să viseze la o Franţă lider al industriei energiei nucleare civile în Europa. Iar el liderul renaşterii atomice a Franţei şi Europei. Însă ţara era cu ani buni în urma Americii şi Rusiei în ceea ce priveşte tehnologia şi proiectele. Încă mai este.
Franţa este ţara energiei nucleare, având nu mai puţin de 56 de reactoare operaţionale. Şi le produce singură. În 2022, Macron a declarat că mai vrea 14 reactoare până la jumătatea secolului.
Energia nucleară a căpătat o însemnătate aparte în strategiile energetice europene după ce invazia rusească din Ucraina din 2022 a provocat în Europa o criză de energie şi un val de inflaţie fără precedent. Şocurile cele mai mari le-au simţit statele est-europene.
În prezent, toate au planuri de a-şi construi noi reactoare. Polonia vrea să-şi construiască prima ei centrală nucleară. Valul a fost condus de Franţa. Însă se pare că aceasta nu va participa semnificativ la dezvoltarea industriei nucleare est-europene.
Ungaria cooperează cu Rusia. Celelalte ţări preferă SUA. Şi mai toate se îndreaptă şi către reactoarse modulare de mici dimensiuni (SMR), tehnologie pe care Franţa deocamdată nu o deţine. Însă poate că la înarmare nucleară, care presupune şi construirea de submarine nucleare, Franţa se va pricepe mai bine.
