De ce se încăpăţânează Erdogan să împingă în jos dobânzile, deşi doar scumpirea creditului mai poate domoli o inflaţie scăpată de sub control

Inflaţia este o problemă peste tot, însă în Turcia rata acesteia se situează la un nivel uriaş, de 73,5%, şi nu se întrevede niciun fel de temperare. Totuşi, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan insistă pe menţinerea dobânzilor la un nivel scăzut, scrie Deutsche Welle.

Salim Dermitas, care lucrează de ani întregi în Ankara ca şofer în transportul public, spune că nu a mai asistat la o creştere atât de uriaşă a inflaţiei de decenii. „Nu vrem să ma­jorăm preţurile biletelor. Oamenilor le este greu deja să le plătească“.

Pe 13 iunie, preţurile biletelor pentru trenurile expres au fost majorate pentru a patra oară în acest an, stârnind nemulţumirea oameni­lor. În ianuarie, o călătorie din Ankara până în Istanbul costa 84 de lire, iar acum costă 195, aproximativ 11 euro.

Inflaţia din Turcia a atins oficial 73,5% în mai, cel mai ridicat nivel din 1998. Potrivit experţilor grupului independent ENAG, inflaţia este însă mult mai ridicată, probabil mai aproape de 160,8%.

Economia Turciei trecea prin vremuri tulburi cu multă vreme înainte de războiul din Ucraina, însă din februarie criza s-a adâncit. E­forturile guvernului nu au avut niciun efect. Salariul minim de exemplu a fost majorat dramatic, dar nu a reuşit să ţină pasul cu inflaţia.

Mulţi turci se confruntă cu te­meri existenţiale foarte reale. Exper­ţii financiari dau mare parte din vină pe banca centrală a ţării, spunând că nu acţionează independent şi că po­liticile sale privind dobânzile contri­buie semnificativ la creşterea infla­ţiei. Murat Birdal, economist la Universitatea din Istanbul, spune că se aşteaptă la rate ale inflaţiei al­cătuite din trei cifre până la finalul anului.

Banca centrală nu şi-a înăsprit politica monetară, respectând politi­cile lui Erdogan. Preşedintele turc sus­ţine că inflaţia este rezultatul do­bânzilor ridicate, iar recent şi-a rei­terat angajamentul de a nu permite majorarea dobânzilor.

Erdogan speră că politica dobân­zilor scăzute va atrage investitori străini, dând economiei locale un impuls extrem de necesar.

În ultimă instanţă, preşedintele turc are în minte un obiectiv suprem, acela de a fi reales în 2023.

Erdogan înţelege foarte bine ce impact poate avea inflaţia asupra rezultatelor elec­torale: Acesta a pus bazele partidului său AKP în timpul unei crize politice şi economice în 2001, când inflaţia se situa la aproape 70%.

Un an mai târziu, AKP câştiga o majoritate răsunătoare în alegerile parlamentare şi-l catapulta pe Erdogan pe scenă drept un reformator promiţător. La acea vreme, alegătorii au penalizat partidele de guvernământ pentru rolul jucat în criză.