Business Internaţional

De la Europa de Est la Brexit şi alegerile din Germania: câştigătorii şi pierzătorii din 2017 de pe scena politică internaţională

De la Europa de Est la Brexit şi alegerile din Germania:...

Autor: Bogdan Cojocaru

28.12.2017, 16:56 384

2017 a fost un an agitat, cu alegeri în state importante pentru ordinea internaţională şi cu teste pentru partidele tradiţionale şi Europa de Est. Revista Politico a alcătuit o listă cu câştigătorii şi pierzătorii de pe scena politică.

Câştigătorii: Emmanuel Macron

Tânărul şi carismaticul Emmanuel Macron a creat o adevărată isterie în 2017, iar  alegătorii francezi n-au fost imuni. Primul semn că fostul bancher poate crea un nou val de entuziasm în electoratul din Franţa: mitinguri la fel de energice cu cele ale lui Donald Trump. Macron şi-a respectat promisiunea de a construi o mişcare politică de la zero până la Palatul Elysée - toate acestea când nu avea nici 40 de ani. Ajutat de eşecurile predecesorului său François Hollande şi de scandalurile în care s-au îngropat contracandidaţii Francois Fillon şi Marine Le Pen, Macron a preluat şi controlul parlamentului. Tânărul politician şi-a asumat, de asemenea, un rol de lider în reformarea Uniunii Europene.

Sebastian Kurz

Orice ar putea Macron să facă, ar putea şi mai tânărul austriac Sebastian Kurz. La 31 de ani, mulţi tineri visează să-şi cumpere o locuinţă, să întemeieze o familie sau să călătorează în jurul lumii. La 31 de ani, Sebastian Kurz este liderul şi salvatorul partidului austriac ÖVP şi premierul Austriei, cea mai bogată ţară din Europa Centrală şi de Est. Acum mai rămâne de văzut dacă poate scoate Austria de sub influenţa Germaniei şi dacă poate deveni un model pentru alţi lideri politici de dreapta care ar vrea să oprească ascensiunea populistă.

Cecilia Malmström

Cu ambiţiile Regatului Unit de a deveni o „Mare Britanie globală” îngheţate până la finalul Brexitului şi cu Statele Unite în retragere rapidă la adăpostul protecţionismului comercial, a rămas în sarcina comisarului european pentru comerţ Cecilia Malmström să-şi asume rolul de lider al comerţului global. Ea a încheiat mega-acorduri cu Canada şi Japonia şi este pe cale să încheie cel mai mare acord din istorie cu un grup de ţări din America de Sud cunoscut ca Mercosur. În 2018, va începe negocieri cu Australia şi Noua Zeelandă.

Andrej Babis

Între puterea politică şi pedeapsa cu închisoarea este o linie foarte subţire. Italianul Silvio Berlusconi ştie acest lucru foarte bine. O ştie şi Andrej Babis. Până acum el a mers cu succes pe această linie, în pofida eforturilor procurorilor de a-l băga în închisoare pentru fraudă cu fonduri UE. Miliardarul este noul premier al Cehiei şi modifică echilibrul de puteri în UE pe mai multe fronturi: ca lider liberal dă acum grupului politic ALDE puteri mai mari în Consiliul European şi ca eurosceptic poate împinge Grupul de la Vişegrad dinspre o abordare constructivă spre una obstructivă faţă de Bruxelles. Pentru că este şi om de afaceri, mulţi analişti cred că Babis va avea mai degrabă o abordare pragmatică în politică. 

Leo Varadkar

Tânăr, homosexual şi cu sânge mixt irlandez şi indian, Leo Varadkar, născut în 1979, nu s-a văzut niciodată în poziţia de a candida în alegeri pentru a-şi conduce ţara. El este totuşi şeful guvernului irlandez şi din această poziţie şi-a manevrat cu succes ţara prin procesul de Brexit astfel încât a plasat Irlanda în centrul celei mai dificile provocări pentru UE la doar câteva săptămâni după ce şi-a pierdut vicepremierul într-un scandal şi a supravieţuit unui vot de neîncredere iniţiat de un partid de opoziţie pe care se baza pentru sprijin.

Donald Trump

Aflat în primul an de mandat ca preşedinte al SUA, Donald Trump este atacat din toate părţile, pe plan intern şi internaţional, de presă şi de lideri politici. Robert Mueller, un anchetator într-o comisie specială, strânge laţul în jurul confidenţilor preşedintelui pentru a scoate la lumină rolul Rusiei în alegerile din 2016. Rata de aprobare a lui Trump este joasă, însă acesta a reuşit să păstreze o bază electorală loială.

Trenurile de mare viteză

Cum Amsterdam şi Paris au câştigat dreptul de a găzdui Agenţia Europeană a medicamentelor şi Autoritatea Bancară Europeană după Brexit, transportul cu trenuri de mare viteză între cele două oraşe cu oprire la Bruxelles n-a avut niciodată ca acum perspective mai bune de afaceri. 

Pierzatorii: Carles Puigdemont

Carles Puigdemont a mers pe vârful valului populismului, dar n-a rezistat până la capăt. Fost jurnalist local, preşedintele Cataloniei a ajuns în centrul atenţiei în septembrie prin eforturile de a declara independenţa regiunii de Spania. Scenele cu violenţele de la votul considerat ilegal de Madrid au şocat lumea, însă guvernul central a reuşit să facă în aşa fel încât rezultatele să nu poată fi verificate. În ultimele alegeri regionale, Puigdemont a ieşit bine, dar aceasta după ce şi-a pierdut postul şi a fugit în Belgia. Încă nu este clar dacă insurgentul poate reveni în Spania.

Mariano Rajoy

Dacă alegerile regionale din Catalonia nu au adus un câştigător clar, nu este niciun dubiu cine a ieşit cel mai şifonat. Premierul spaniol a pierdut pe trei fronturi. A pierdut la un joc de noroc în care singur s-a băgat, nereuşind să rezolve problema catalană cu alegeri anticipate. Alegerile au dat separatiştilor încă o majoritate absolută. Partidul care a strâns cele mai multe voturi i-a fost rival. Este vorba de Ciudadanos. Între timp, partidul lui Rajoy s-a prăbuşit, fiind prezent cu doar trei membri în parlamentul regional, faţă de 11 câţi avea înainte de alegeri.

Angela Merkel

Cancelarul german a avut parte de multă atenţie. Este văzut ca alternativa liberală pentru Donald Trump, ca liderul lumii libere, ca regina Europei şi de la Time a primit titlul de Persoana Anului. Însă alegerile naţionale din septembrie au arătat că alegătorii n-o mai iubesc ca înainte. Partidul lui Merkel a ieşit pe primul loc în alegeri, dar cu o reducere dramatică a numărului de voturi. Astfel, Merkel se vede în poziţia de a forma o nouă coaliţie de guvernare cu social-democraţii, după ce negocierile cu liberalii şi ecologiştii s-au prăbuşit. Acesta va fi, probabil, ultimul mandat de cancelar al lui Merkel.

Theresa May

Despre Theresa May, un cinic ar putea spune că nimeni n-a irosit niciodată atât de mult capital politic cu decizii proaste. Premierul britanic a promis un guvern „puternic şi stabil”, dar n-a livrat nimic în acest sens. În negocierile cu UE privind Brexitul a fost tot timpul cu un pas în urmă. Cabinetul său livrează aproape săptămânal scandaluri. Pentru a supravieţui politic, May se bazează pe voturile unui partid nord-irlandez, un aliat incert şi scump. Mulţi spun că 2017 a fost atât de rău pentru May încât 2018 nu poate fi decât mai bun.

Martin Schulz

Martin Schulz a început anul ca preşedinte al Parlamentului European. Simţind oportunităţi politice mai bune acasă în Germania, fostul proprietar de librărie transformat în lider social-democrat a părăsit Bruxellesul şi a preluat conducerea partidului său pentru a deveni contracandidatul lui Merkel. După o scurtă lună de miere cu alegătorii,  Schulz a adus partidului său cele mai proaste rezultate din istorie în alegerile naţionale. S-ar putea să-şi poată spăla onoarea în discuţiile cu Merkel pentru formarea unei coaliţii, însă direcţia în care se duce este în jos.

Slovacia

Mica ţară est-europeană este exemplul perfect de cum noii membri ai UE îşi văd perspectivele micşorându-se pe măsură ce axa franco-germană îşi extinde influenţa în golul lăsat de Brexit, iar ascensiunea naţionalismului în regiune este contrată cu cereri pentru crearea unei Europe cu mai multe viteze (adică un Est separat de Vest).  Bratislava şi-a încercat norocul pentru a câştiga dreptul de a găzdui Agenţia Europeană a medicamentelor şi s-a ales doar cu frustrări. Apoi, ministrul slovac de finanţe Peter Kažimír s-a aruncat în cursa pentru şefia Eurogroup doar pentru a alimenta frustrările.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO