China nu se mai mulţumeşte să asambleze iPhone-uri sau să fabrice medicamente generice pentru întreaga planetă, ci acaparează pilonii economiei viitorului. Fie că este vorba de AI industrială, robotică, baterii, biotehnologii, energie regenerabilă sau nucleară, China se străduieşte să controleze întregul lanţ valoric.
Pentru a se impune pe toate aceste fronturi simultan, Beijingul aplică o reţetă simplă, dar implacabilă: cercetare masivă, subvenţii publice ţintite către sectoarele strategice şi controlul asupra materiilor prime cheie.
Economiile avansate care şi-au externalizat producţiile din anii 1990 descoperă cu o îngrijorare crescândă dependenţa lor de China pentru aproape toate tehnologiile emergente, notează Le Monde. Până în 2025, mărcile chinezeşti controlau aproximativ două treimi din vânzările globale de vehicule electrice. Iar în 2026, exporturile au crescut vertiginos.
Acestea s-au dublat într-un singur an, ajungând la 183.000 de unităţi doar în martie. Cui Dongshu, secretar general al Asociaţiei Producătorilor de Autoturisme din China, prevede că între 2026 şi 2028, exporturile de EV-uri chinezeşti către UE vor înregistra o rată medie anuală de creştere de 20%.
În 2025, China avea 229 de producători auto cu 1,21 milioane de angajaţi. 34,5 milioane de maşini au ieşit de pe liniile lor de asamblare. Industria se poate baza pe prezenţa unui ecosistem complet în interiorul graniţelor sale.
Spre deosebire de producătorii occidentali care depind de subcontractanţi globali, jucătorii chinezi controlează întregul lanţ valoric.
Ţara are de asemenea mai multe puncte publice de încărcare, 4,8 milioane, decât restul planetei la un loc.
China controlează cea mai imporantă parte a valorii unei maşini electrice: bateria sa. Ţara reprezintă aproximativ 70% din producţia globală de baterii pentru EV-uri. Iar ţara nu produce doar baterii: controlează şi minele strategice de metale şi industria chimică. China extrage litiu şi controlează aproximativ 70% din capacitatea de rafinare a lumii. Acelaşi lucru este valabil şi pentru grafit. Pentru cobalt, operează mine gigantice în Congo. De asemenea, domină fabricarea bateriilor LFP.
China este campionul incontestabil al energiilor regenerabile. Până în 2025, ţara adăugase pe teritoriul său o capacitate record de energie solară şi eoliană de 430 milioane de kilowaţi, comparativ cu 68 milioane de kilowaţi în cazul UE. Între 2015 şi 2025, capacitatea eoliană şi solară a Chinei a crescut de peste zece ori.
În sectorul solar, dominaţia sa este totală: China reprezintă 80% din producţia globală de panouri, controlând întregul lanţ valoric. Acum începe să producă industrial celule fotovoltaice subţiri cât firul de păr, făcând panourile complet flexibile, ideale pentru a se adapta fuselajului unei drone, caroseriei unei maşini sau unui tren.
Şi în sectorul dronelor, dominaţia chineză este absolută, 90% din piaţă fiind deţinută de chinezi. Între timp, se preconizează că exporturile chineze de drone civile vor creşte cu 45% în valoare până în 2025.
China construieşte mai multe centrale nucleare decât restul lumii la un loc. În prezent, 36 de proiecte de reactoare sunt în desfăşurare pe teritoriul său. Îşi impune modelul industrial: construcţie rapidă şi costuri controlate, rezultat al integrării verticale pe care Occidentul a pierdut-o. Şi aici, controlează întregul lanţ valoric. Reactorul Hualong One, de a treia generaţie, prezentat de Beijing ca un instrument „la cheie“ pentru independenţa energetică, începe să fie exportat.
China nu mai este un simplu producător de medicamente generice. La nivel local, 4.751 de medicamente sunt în prezent în curs de dezvoltare, reprezentând 33,7% din candidaţii la tratament la nivel global, comparativ cu 8% în 2018. Până în 2025, 76 de medicamente inovatoare fuseseră lansate pe piaţa internă, o creştere de 58% într-un an, şi 120 de molecule noi fuseseră aprobate. Companiile farma occidentale îşi pun încrederea în inovaţia chineză: valoarea totală a acordurilor de licenţiere străine aproape s-a triplat în ultimii doi ani, la 117 mld euro în 2025.
Sectorul agroalimentar depinde de aditivii alimentari chinezi. Deoarece China a investit masiv în fermentaţia industrială, a transformat materiile prime agricole în ingrediente chimice complexe la preţuri extrem de mici. Iar industria alimentară globală este acum complet dependent de fabricile sale. Aminoacizii precum lizina şi treonina, care vizează accelerarea creşterii animalelor, provin din China în proporţie de 65% până la 80%. Aproximativ 90% din vitaminele adăugate în lapte, cereale şi sucuri de fructe la nivel mondial provin din China. Toţi înlocuitorii de zahăr, precum stevia şi aspartamul, provin din China.
SUA îşi menţin poziţia de lider în domeniul semiconductorilor avansaţi şi capacităţilor de calcul. Ca răspuns, Beijingul se concentrează pe integrarea industrială rapidă, urmărind să facă din modelele sale standardul global pentru AI-ul industrial. În timp ce giganţii americani îşi blochează modelele şi percep dezvoltatorilor taxe exorbitante, China a optat pentru open source şi preţuri minime.
Ţara câştigă bătălia pentru adoptarea societală în masă prin furnizarea unei infrastructuri complete pentru 515 milioane de chinezi care sunt deja utilizatori obişnuiţi ai AI generative.
China deţine cea mai mare reţea feroviară de mare viteză din lume, construită în mai puţin de 20 de ani. Ţara se mândreşte cu cea mai mare reţea feroviară de mare viteză din lume, cu 50.400 km de cale ferată, reprezentând mai mult decât reţelele combinate ale tuturor celorlalte ţări şi 70% din totalul global. Aproximativ 60.000 de km sunt planificaţi până în 2030.
În 2016, gigantul chinez al electrocasnicelor Midea a achiziţionat producătorul german de roboţi industriali Kuka. Zece ani mai târziu, China s-a impus ca epicentrul global al automatizării. Este cea mai mare piaţă din lume pentru roboţi industriali, cu o flotă operaţională estimată să depăşească două milioane de unităţi până în 2025.
Densitatea robotică a ajuns la 567 maşini la 10.000 de lucrători până în 2025, depăşind astfel cu mult Germania (449) şi Franţa (195).
România a importat mărfuri în valoare de aproximativ 4,3 mld euro din China în prima jumătate a anului 2025, în creştere cu peste 26% faţă de aceeaşi perioadă din 2024. China a urcat astfel pe locul patru în clasamentul celor mai mari furnizori de mărfuri din România.
Peste 90% din panourile fotovoltaice instalate în România provin din China, o dependenţă critică ce reflectă realitatea întregii pieţe UE. Medicamentele generice din UE, inclusiv din România, depind în proporţie de 80% de substanţe active cumpărate din China.
