În Franţa, guvernatorul băncii centrale spune că deficitul de forţă de muncă este mai periculos decât inflaţia. În Germania, unde teama de inflaţie este adânc înrădăcinată în mentalul colectiv, oamenii mai prevăzători riscă şi îşi investesc economiile în aur. În SUA, unde preţurile locuinţelor au explodat, banca centrală le spune americanilor să se aştepte la creşterea chiriilor. Cu toate acestea, republicanii îl atacă pe preşedintele democrat Biden pentru că ar fi explodat preţurile maionezei. Rusia are o inflaţie record, deşi guvernul lui Putin a ordonat măsuri stricte pentru a împiedica scumpirea pâinii. Iar acolo unde pâinea contează cel mai mult, în ţările sărace inflaţia face ravagii la nivelul preţurilor alimentelor. Mâncarea s-a scumpit cu 60% în Iran.
Actualul val de inflaţie a luat prin surprindere, prin forţa sa, marile şi micile bănci centrale ale lumii, principalii gardieni ai stabilităţii preţurilor, şi are aspecte diferite în funcţie de ţară sau regiune. Chiar dacă forţele inflaţiei se vor dovedi a fi „trecătoare“, aşa cum asigură sau speră şefii băncilor centrale, şocul inflaţionist s-ar putea să fi creat tendinţe sau obiceiuri care nu sunt chiar atât de trecătoare.
Spre exemplu, comerţul online, tărâmul preţurilor în scădere, obişnuia să fie imun la inflaţie. Acum nu mai este, după cum scrie CNN. De când a apărut, că a fost boom economic, că a fost recesiune, comerţul online a rezistat la presiunile inflaţioniste.
În SUA , preţurile online medii au scăzut în fiecare an între 2015 şi 2019, pe măsură ce sectorul s-a dezvolta şi au apărut tehnologii şi concurenţi noi. Însă pandemia de COVID-19 a pus capăt acestei tendinţe. Preţurile online au sărit cu peste 3% în iulie, potrivit indicelui Adobe Digital Economy Index.
Cele mai mari scumpiri au fost observate la îmbrăcăminte, medicamente şi articole sportive. Austan Goolsbee, colaborator la realizarea indicelui şi consilier al fostului preşedinte american Barack Obama, crede că deoarece inflaţia online este mai puternică decât ar fi normal, următoarele date statistice guvernamentale ar putea arăta o inflaţie generală persistentă. Va fi o dezamăgire pentru analişti, pentru Rezerva Federală şi pentru Casa Albă, pentru adepţii teoriei că inflaţia este temporară.
Creşterea preţurilor în comerţul online este ceva important pentru că scăderea lor este adesea menţionată ca motiv hotărâtor pentru care inflaţia generală se va întoarce la nivelurile sănătoase pentru economie. În SUA, în ultimii ani comerţul online a fost tărâmul deflaţiei. Tot acolo, ca mai peste tot în lume, pandemia şi schimbările aduse de aceasta în vieţile oamenilor au dus la un boom al pieţei imobiliare şi materialelor de construcţii în urma cărora locuinţele s-au scumpit.
În acelaşi timp, însă, chiriile au scăzut deoarece mai puţini oameni au preferat să locuiască cu chirie. Această tendinţă s-ar putea încheia curând. Economiştii de la Federal Reserve Bank of Dallas au analizat corelaţia dintre preţurile locuinţelor şi chirii de-a lungul anilor şi au concluzionat că este de aşteptat ca timp de câţiva ani de-acum încolo chiriile să se scumpească, împingând în sus inflaţia generală.
SUA este cea mai mare economie a lumii, iar cheltuielile populaţiei sunt principalul motor de creştere. Inflaţia de peste 5% din SUA este cea mai puternică din ultimii 13 ani.
În Germania, cea mai mare economie europeană, preţurile de consum au crescut cu 3,8% în iulie, calculul fiind făcut după standardele naţionale (de aceea inflaţia din datele Eurostat este mai mică). Pentru o economie mare şi mai ales matură, care în mod normal creşte lent, o astfel de inflaţie este nemaivăzută de ani de zile. Banca centrală apreciază că indicele preţurilor de consum ar putea sta la peste 2% până la mijlocul anului viitor. Aceasta înseamnă că cea mai importantă economie europeană va depăşi ţinta de inflaţie a BCE, de 2%, în următoarele trimestre.
Germania este cel mai mare partener comercial al României şi al ţărilor din Europa de Est, iar inflaţia poate fi exportată. Germania este cel mai mare partener la import şi la export al României. În contextul inflaţiei, cererea pentru aur fizic în Germania, în mod tradiţional cel mai mare cumpărător de metal preţios sub formă de monede şi lingouri din Europa, a atins în primul semestru cel mai ridicat nivel din cel puţin 2009, scrie Bloomberg, care citează datele de a World Gold Council.
Aurul este un activ care apară investiţiile de deprecierile cauzate de inflaţie. Cererea pentru aur a crescut peste tot în Europa de Vest, dar germanii s-au remarcat în mod deosebit. Aceasta deşi cotaţiile metalului au scăzut cu aproape 7% din iunie, pe măsură ce pieţele au digerat ideea că Fed îşi va reduce programul masiv de stimulare economică prin care a împins preţurile aurului la maxime istorice anul trecut. În Franţa, guvernatorul băncii centrale Francois Villeroy de Galhau a asigurat recent, din nou, că valul de inflaţie este unul trecător deoarece este cauzat de „dificultăţile de aprovizionare“. O provocare „de durată mai mare sunt dificultăţile de recrutare“ de forţă de muncă. Franţa are această problemă deşi rata şomajului este ridicată, de peste 11%.
În Rusia, rata de inflaţie a accelerat la aproape 6,7%, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. Preţurile cresc cu toate că banca centrală a urcat rapid dobânzile, iar guvernul a luat măsuri pentru stoparea scumpirii alimentelor cum ar fi suprataxe la exportul de grâu. Veniturile rusului de rând sunt deja erodate de criza economică şi de deprecierea rublei. Iar inflaţia este cel mai probabil să accelereze în continuare deoarece Putin, cu o lună înainte de alegerile parlamentare, a promis o pensie şi un salariu suplimentar pensionarilor şi soldaţilor, scrie Reuters. Preţurile grâului au ajuns la niveluri record pentru această lună.
Dacă în Germania inflaţia poate afecta stilul de viaţă, în ţările sărace aceasta este o problemă existenţială. În Africa de Sud, de exemplu, este acordată o importanţă ridicată scumpirii alimentelor. În iulie, preţurile cărnii au crescut cu aproape 10%. În Iran, inflaţia anuală a accelerat la 45%, recordul de după cel puţin 1994, cel mai mare factor de creştere fiind preţurile alimentelor. Acestea s-au scumpit cu aproape 60%. În acest timp, în SUA inflaţia loveşte acolo unde-i doare cel mai mult pe americani: s-a scumpit maioneza. Cel puţin aşa spun republicanii, care-l atacă pentru acest lucru pe preşedintele Bidel. Astfel a apărut termenul de maioinflaţie.