Cea mai bună veste care vine din 2025 pentru economia europeană este că economia Germaniei a reînceput, timid, să crească după doi ani de stagnare. Motoarele de propulsie au fost cheltuielile statului şi consumul privat. Cea mai bună veste pentru Polonia legată de economia germană este că unele preţuri au crescut mai rapid decât inflaţia şi cel mai mult s-au scumpit produsele exportate de polonezi. Pentru unguri, veştile bune au venit poate cam târziu.
Subsidiara maghiară a constructorului auto german Audi se restructurează, în ton cu problemele pe care le are industria auto germană şi industria în general. Guvernul maghiar al premierului Viktor Orban a legat reindustrializarea accelerată a Ungariei de industria auto şi de constructorii de maşini germani în special. În jurul acestora a evoluat un mare ecosistem de furnizori chinezi. În aceste condiţii, creşterea PIB-ului ungar depinde în mare măsură de Germania şi de piaţa auto.
Chiar dacă a reuşit în sfârşit să se urnească, economia germană, cea mai mare din Europa, a rămas cu vechile probleme de structură. Decolarea se amână.
Economia Germaniei a reuşit să se dezgheţe şi să iasă din stagnare abia în ultimul trimestru al anului trecut, după cum arată datele statistice oficiale preliminare. PIB-ul a avansat în 2025 cu 0,2%. Tot cu atât a urcat PIB-ul şi în trimestrul patru faţă de trimestrul anterior. 2023 şi 2024 au fost ani în care au alternat recesiunea şi stagnarea deoarece uriaşul sector industrial a devenit necompetitiv pe pieţele internaţionale din cauza preţurilor prea mari, iar consumatorii prudenţi au ales să economisească în loc să cheltuiască.
După luni de depresie naţională şi pesimism, în trimestrul patru ceva s-a schimbat. A devenit clar că guvernul cancelarului Friedrich Merz este hotărât să netezească drumul spre creştere cu zeci şi zeci de miliarde de euro, cheltuieli cu înarmarea şi cu încurajarea companiilor. În aceste condiţii, consumul privat şi cel public au devenit motoare de creştere, arată analiştii de la ING. Investiţiile şi exporturile au acţionat ca frâne pentru creşterea economică. Însă sfârşitul anului a adus câteva motive în plus de optimism. Comenzile pentru industrie au crescut timp de trei luni consecutiv, iar tendinţa este de aşteptat să continue cu vigoare mai mare anul acesta, mulţumită programului de stimulare prin facilităţi fiscale.
Revenirea târzie poate fi pusă pe seama mecanismului lent prin care se iau deciziile la nivel federal. Abia la sfârşitul anului trecut parlamentul a reuşit să aprobe bugetul pentru 2026 şi circa 30 de contracte de achiziţii pentru armată. În anul acesta se va vedea impactul real pe care-l au asupra economiei planurile de investiţii în infrastructură şi apărare. Şi cum Germania îşi extinde rapid industria de apărare, cheltuielile masive cu înarmarea au şanse mari să rămână în economia locală şi nu să se ducă pe importuri din alte ţări. De asemenea, companiile ar putea fi ajutate de planul guvernului de a diminua costurile cu energia la o treime din nivelurile actuale dacă este implementat, amintesc analiştii de la ING. Prin urmare, industria se îndreaptă spre direcţia bună. Nu acelaşi lucru se poate spune despre consumul privat, care cel mai probabil nu va impresiona.
De vină ar fi creşterea numărului de şomeri cu 500.000 în ultimii patru ani. Este o evoluţie normală pe piaţa muncii având în vedere că economia practic a stagnat în tot acest timp, iar industria s-a lovit de probleme de structură severe. Pentru că numărul de insolvenţe în rândul companiilor încă nu a început să scadă, deteriorarea va continua.
Pesimismul consumatorilor este alimentat şi de discuţiile, care aproape că au provocat o criză în guvern, legate de creşterea treptată a vârstei de pensionare şi de costurile problemelor demografice. Acestea sunt unele din problemele de structură. Altele ţin de energie, Germania tăindu-şi singură craca de sub picioare când a renunţat la energia nucleară şi a îmbrăţişat fără să-şi pună prea multe întrebări gazele ruseşti ieftine.
Actualele dificultăţi ţin şi de dependenţa economiei de exporturi, domeniu la care China excelează mulţumită avansului tehnologic rapid şi costurilor mai scăzute. Sunt probleme care nu au rezolvare pe termen scurt. Mersul economiei de obicei se vede şi în inflaţie. Indicatorul s-a situat la 2,2% în 2025, la fel ca în 2024. Aceasta înseamnă că scumpirile s-au stabilizat, spun analiştii. Structura evoluţiei preţurilor din Germania îi încântă pe polonezi.
Industria alimentară este unul dintre cele mai puternice sectoare de producţie din Polonia şi unul din principalii exportatori. Potrivit datelor biroului de statistică german, unele dintre cele mai mari creşteri de preţuri au fost observate la alimente.
Spre exemplu, în decembrie preţurile cărnii au fost cu 3,9% mai mari decât în aceeaşi lună a anului trecut. Carnea de vită a fost cu 14% mai scumpă, iar cea de pui cu 6,3%. La fructe, preţurile au urcat cu 3%. Polonia este mare exportatoare de mere. Alcoolul a fost cu 2,6% mai scump. Polonia exportă masiv şi băuturi alcoolice. Pe de altă parte, untul s-a ieftinit cu aproape 32%.
În Ungaria, operaţiunile Audi reflectă problemele de structură ale economiei germane în general. Constructorul auto va reduce personalul de la uzina din Gyor cu 200 de oameni anul acesta, dar în mod indirect, spre exemplu prin desfiinţarea posturilor după pensionare, potrivit Telex. Restructurările, care au ca scop îmbunătăţirea eficienţei şi competitivităţii, îi privesc pe ingineri şi pe funcţionarii din poziţii de sprijin pentru producţie.
