Cu credite ieftine de la banca centrală a Rusiei, Otkritie şi-a dublat activele peste noapte. A devenit chiar creditor al statului rus, iar printr-o schemă de tranzacţii complexe şi riscante, la limita siguranţei naţionale, a salvat Rosneft, compania petrolieră de stat a Rusiei. Observatorii spun că ţinta băncii era să devină „to big to fail“.
Acum, banca centrală a Rusiei a lansat una dintre cele mai ample operaţiuni de bailout bancar din istoria sa pentru a salva banca privată Otkritie, care în ultimele luni şi-a pierdut un sfert din depozite. Este primul bailout al unei bănci cu importanţă sistemică din Rusia. Banca centrală a preluat controlul acesteia, iar teama este că şi alte bănci mari au probleme asemănătoare. Capacitatea băncii centrale de a supraveghea sistemul este pusă sub semnul îndoielii.
Banca centrală nu a spus cât o costă această operaţiune de salvare, dar a anunţat că intenţionează să achiziţioneze o participaţie de minimum 75% din Otkritie după evaluarea poziţiei financiare a acesteia. Otkritie este cea mai mare bancă privată din Rusia. Şi una importantă pentru afacerile Kremlinului. Sfârşitul anului 2014 găsea Rosneft într-o mare dificultate. Prăbuşirea preţurilor petrolului, devalorizarea rapidă a rublei şi sancţiunile financiare occidentale au lăsat colosul fără nicio cale evidentă de a-şi finanţa datoriile de 18 miliarde de dolari care ar fi ajuns la scadenţă în doar câteva săptămâni, scrie Financial Times. Având la dispoziţie puţin spaţiu de manevră, Rosneft a pus în mişcare una din cele mai îndrăzneţe afaceri financiare din scurta istorie a capitalismului rusesc. Este o afacere care aproape că a îngenuncheat economia ţării. Compania a emis pe tăcute obligaţiuni de 625 de miliarde de ruble către un intermediar neidentificat, care a folosit activele ca garanţii pentru a obţine împrumuturi de tip reverse repo - acorduri de cumpărare de titluri financiare cu angajamentul de a le vinde ulterior la un preţ mai mare - de la banca centrală. Intermediarul a transferat dolarii astfel obţinuţi către Rosneft, permiţând companiei să strângă capital pe termen scurt.
Investitorii de pe pieţele valutare au presupus că Igor Secin, puternicul şef executiv al Rosneft, practic paria contra rublei şi au forţat moneda rusească la niveluri minime.
„Afacerea a agitat în sens negativ piaţa“, scrie pe contul său de Twitter Aleksei Kudrin, fost ministru de finanţe. „Un moment extrem de nepotrivit.“ Mai târziu, preşedintele Rusiei Vladimir Putin l-a mustrat public pe Secin, cu care de altfel se înţelege foarte bine. Lumea spune că Secin este mâna dreaptă a lui Putin. Afacerea a arătat că este posibil ca Rusia să ocolească sancţiunile occidentale - impuse ei din cauza conflictului din Rusia - folosind bănci private puţin cunoscute, ca Otkritie. Banca a cumpărat obligaţiunile Rosneft.
„Noi n-am putut-o face deoarece banca centrală respectă foarte strict sancţiunile americane“, povesteşte Andrei Kostin, CEO-ul VTB, a doua bancă de stat ca mărime din Rusia. „Otkritie nu este ţinta sancţiunilor, aşa că au făcut-o ei, ceea ce este foarte bine.“ Amploarea afacerii a devenit clară abia anul trecut, când Otkritie a dezvăluit că a continuat să se alimenteze cu lichiditatea în dolari a băncii centrale prin creditele reverse repo şi a folosit banii pentru a cumpăra datorii suverane ruseşti de 831 de miliarde de ruble - 74% din emisiunea de eurobonduri scadente în 2030. Practic, Otkritie a ajutat Rosneft să deprecieze rubla, apoi a făcut un pariu şi mai mare că Rusia nu va intra în default. Cu costul creditării de la banca centrală la 2,5% şi cu eurobondurile aducând un cupon de 7,5%, Otkritie a obţinut un profit de miliarde doar din diferenţa de dobânzi. Printr-o singură tranzacţie şi-a dublat activele, devenind aproape peste noapte cea mai mare bancă privată din Rusia. Investitorii au fost lăsaţi cu gura căscată. „A fost genial. Aş vrea să avem curajul să facem şi noi un aşa pariu“, spune un bancher de investiţii din Moscova.
Managementul de la Otkritie spune că afacerea a fost bijuteria coroanei într-un plan pe cinci ani de a deveni cea mai mare „corporaţie financiară“ a Rusiei prin achiziţia de active cu probleme, împrumuturi mari pentru cumpărarea băncilor oligarhilor şi tranzacţii agresive cu instrumente financiare. În mare parte, planul a fost finanţat cu împrumuturi ieftine date de stat.
La începutul acestui an, Otkritie încă nu dădea semne că încetineşte. Anunţa atunci planuri pentru cumpărarea unei mine de diamante, a patra ca mărime din Rusia, cu 1,14 miliarde de dolari. În ianuarie discuta o eventuală fuziune cu Rosgosstrakh, cel mai mare asigurător din Rusia. Achiziţia ar fi dublat activele totale ale Otkritie la 5.000 de miliarde de ruble.
Agresivitatea expansiunii crea temeri că va aduce pericole cu care vor aduce în cele din urmă intervenţia statului. „Nu este o afacere, totul ţine de relaţii“, aprecia un investitor din Rusia. „Vor să devină prea mari pentru a fi lăsaţi să se prăbuşească.“
Otkritie a mai avut o intervenţie salvatoare. Până în decembrie 2014, creditorul de talie mijlocie Trust Bank era cunoscut mai ales pentru o serie de reclame cu actorul Bruce Willis în care acesta în timp ce salva femei frumoase din clădiri care se prăbuşesc spunea „Când am nevoie de bani, pur şi simplu îi iau!“
Apoi prăbuşirea rublei a adus Trust la ruină, arătând lumii problemele pe care banca centrală le are în încercările de a ţine închegat sistemul bancar. Otkritie a venit să salveze Trust, primind iniţial 30 de miliarde de ruble pentru a absorbi banca. Bailout-ul era al doilea ca mărime din programul de reabilitare financiară al băncii centrale. Prin acest program băncile primeau credite ieftine pentru preluarea concurenţilor cu probleme. În felul acesta erau evitate falimentele. O săptămână mai târziu, situaţia a început să degenereze. Banca centrală a majorat de patru ori fondurile de bailout pentru Trust, la 127 de miliarde de ruble, susţinând că până la 40% din bancă riscă să se dezintegreze, apoi a acuzat managerii că au furat active printr-o reţea de companii offshore.
Otkritie i-a atacat în justiţie în Marea Britanie pe foştii proprietari pentru a recupera active de 830 de milioane de dolari. În anii 2000, cu mult înainte de serialul Trust, Otkritie a realizat că programul de reabilitare financiară al băncii centrale este calea de a acumula active bancare, spun oameni apropiaţi managementului. „Se uită la situaţia financiară, găsesc o gaură şi spun băncii centrale că golul este de două ori mai mare decât este în realitate. Apoi primesc finanţare pentru 10 ani şi cumpără ceva de două ori mai valoros decât preţul plătit“, spune una dintre surse. Începând cu 2009, Otkritie a absorbit mai multe bănci prin acest program, dezvoltând relaţii apropiate cu oficiali ai băncii centrale şi ai agenţiei de asigurare a depozitelor.
Banca centrală pregăteşte acum măsuri de urgenţă prin care să asigure lichiditate şi altor bănci după bailout-ul Otkritie. Banca a început să se confrunte cu retrageri din depozite după o retrogradare surprinzătoare a ratingului. În iunie şi iulie, clienţii au scos echivalentul a 7,4 miliarde de dolari din depozitele de la Otkritie, stârnind temeri că panica se va extinde, notează Bloomberg.
„Au prevenit apariţia efectului Lehman în sistemul bancar rusesc, dar au creat mentalitatea too-big-to-fail. Câte alte bănci ruseşti cu aceleaşi probleme va trebui să fie salvate în viitorul apropiat?“ se întreabă Dmitri Barinov, manager de portofoliu la Union Investment Privatfonds din Frankfurt.
Guvernatorul băncii centrale a Rusiei Elvira Nabiullina a patronat o acţiune de purificare în care trei bănci şi-au pierdut licenţele din 2014. Scopul acţiunii este de a elimina instituţiile slab capitalizate.
