Business Internaţional

Depăşirea impasului cu negociatorii internaţionali nu reuşeşte să scoată Grecia din negură

Depăşirea impasului cu negociatorii internaţionali nu...

Autor: Catalina Apostoiu

28.02.2017, 00:04 617
Companiile din Grecia îşi pun investiţiile la gheaţă în pofida perspectivei obţinerii de noi fonduri prin programul de bailout, scrie Financial Times.

Pentru oamenii de afaceri din Grecia, revenirea negociatorilor UE şi FMI în Atena a generat un uriaş sentiment de uşurare.

„Suntem recunoscători că am trecut de acest impas“, spune Christian Hadjiminas, un om de afaceri grec, referindu-se la disputa de două luni dintre guvernul grec şi creditorii săi, dispută ce a reînviat temerile legate de o repetare a crizei din 2015.

Impasul recent, care a generat un rar conflict public între UE şi FMI cu privire la sustenabilitatea datoriei Greciei, a fost depăşit după ce Atena a acceptat în principiu să adopte reforme fiscale şi de pensii cerute de fond. FMI spune că măsurile sunt necesare dacă Grecia vrea să atingă ţintele legate de excedentul fiscal în 2019 şi mai departe.

În urma concesiilor, Grecia va putea primi fonduri de bailout pentru a-şi acoperi plata unor datorii de 7 mi­liarde de euro în iulie.

În pofida depăşirii impasului, însă, sentimentul predominant în comu­nitatea de business a Greciei este unul de nesiguranţă. Expor­tatorii care au trecut peste rece­siunea de şapte ani suferită de ţară se luptă în continuare cu controale de capital, creditare bancară săracă şi o serie de majorări de taxe şi asigurări sociale pentru companiile mijlo­cii şi liber-profesionişti.

„În această situaţie nu poţi face planuri, pur şi simplu doar în­cerci să supravieţuieşti“, spune Hadjiminas.

Economia greacă s-a contractat cu 0,4% în ultimul trimestru al anului trecut după ce avansase cu 0,9% în trimestrul III, dând peste cap estimările anterioare că ţara se îndreaptă într-un final către o perioadă de creştere susţinută. Potrivit estimărilor UE, Grecia va avansa cu 2,7% în acest an.

Unii analişti cred că prelungirea negocierilor de bailout a contribuit la scăderea economiei din trimestrul patru. „Impactul prelungit cu creditorii generează nesiguranţă, iar acest lucru afectează economia reală“, spune Miranda Xafa, cercetător la Centre for Inter­national Governance Innovation.

Un consultant din Atena spune că proiecte de peste 500 milioane de euro din turism, sectorul manufacturier şi energie sunt suspendate din cauza temerilor legate de sustenabilitatea actualului program de bailout de 86 miliarde de euro.

„Investiţiile nu se pot realiza, iar noi lo­curi de muncă nu pot fi create când com­paniile sunt ţinute ostatice de nesiguranţă“, spune Athanasios Savvakis, preşedinte al SBBE, o asociaţie de business din Grecia.

Totuşi, premierul grec Alexis Tsipras este într-o poziţie dificilă, mulţi din propriul partid Syriza fiind din ce în ce mai nemulţumiţI de aparenta disponibilitate a acestuia de a face concesii. Pentru a complica situaţia, indicatorii economici sugerează că Grecia s-ar putea reîndrepta către recesiune. Creditele neperformante au înregistrat o creştere puternică în ianuarie, după o stabilizare la începutul anului, în timp ce pierderile nete de locuri de muncă în aceeaşI lună au crescut la 30.000, de cinci ori mai mult decât în decembrie.

Kostas Michalos, preşedinte al Camerei pentru Comerţ şi Industrie din Atena, spune că majorarea dramatică a ratelor impo­zitelor corporate şi a contribuţiilor angaja­torilor la asigurările sociale au lovit puternic în multe afaceri de familie care supravieţuiseră recesiunii.

„Chiar şi familiile care dispun de fonduri nu investesc din cauza mediului instabil“, spune acesta.

Remarcând că numărul companiilor care s-au înregistrat a scăzut cu 6.000 anul trecut, Michalos adaugă că multe s-au mutat în Cipru sau Bulgaria unde sunt taxe şi contribuţii mai reduse.

Iar deşi întoarcerea negociatorilor în Grecia reprezintă un semnal pozitiv pentru comunitatea de business din Grecia, planurile fiscale ale Atenei ar putea genera noi probleme.

Ca parte a eforturilor de combatere a evaziunii fiscal în rândul liber profesioniştilor, aceştia ar putea ajunge să plătească până la 70% din venituri sub formă de taxe şi contribuţii la asigurări sociale.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO