Business Internaţional

Dependenţa Chinei de datorie este mai mare ca niciodată, ceea ce poate să însemne o creştere nesănătoasă

Dependenţa Chinei de datorie este mai mare ca niciodată, ceea ce poate să însemne o creştere nesănătoasă

Oraşele-fantomă construite, dar fără locuitori, sunt simbolul creşterii pe datorie a economiei Chinei.

Autor: Bogdan Cojocaru

15.09.2016, 20:03 6629

China înghite cantităţi uri­aşe de datorii pentru a-şi ali­menta creşterea econo­mi­că agresivă, iar acest lucru pare să-i sperie pe unii atât de mult încât se tem că sistemul bancar chinezesc nu va suporta povara şi se va prăbuşi.

Alţii, mai prudenţi, atenţionează că această febră a datoriei, chiar dacă nu va scăpa de sub control, va lăsa creşterea economică cu sechele.

Încetinirea brutală a economiei chinezeşti, a doua ca mărime din lume, a destabilizat deja ţările emergente producătoare de materii prime şi comerţul mondial.

Creditele noi pe termen mediu şi lung contractate de gospodării au cres­cut în august cu 32,2% faţă de luna simi­lară a anului anterior, cel mai rapid avans din 2010. Aceste credite repre­zintă mai ales ipoteci, iar saltul ameţitor suge­rează că oamenii se grăbesc deoa­rece se aşteaptă la înăsprirea condiţiilor de creditare şi de achiziţionare a locuin­ţe­lor, se arată într-o analiză a Credit Suisse, citată de Business Insider.

Investitorii şi speculatorii au ignorat măsurile de temperare ale Beijingului şi au pompat bani, ducând la accelerarea la 6% în august a creşterii investiţiilor în active imobiliare. Aceste investiţii au ur­cat cu 5,4% în perioada ianuarie-au­gust faţă de anul anterior, potrivit statis­ticii oficiale.

De asemenea, şi vânzările de active imo­biliare au crescut foarte rapid în au­gust, cu aproape 32% faţă de luna simi­lară din 2015. Mai mult, în cele mai multe din oraşele mari preţurile locuin­ţe­l­or au crescut. 

Datele nu exacerbează doar teme­rile că se umflă o bulă imobiliară, ci şi pe cele că aceste evoluţii întunecă per­spec­tiva pe termen lung a economiei chi­ne­zeşti, potrivit Deutsche Bank. 

„Credem că se umflă o bulă imo­bi­liară în unele oraşe. Am crezut că guvernul a început să înăsprească con­diţiile de creditare şi să limiteze riscurile formării unei bule în această vară, dar vânzările de proprietăţi şi-au revenit în iulie şi august, iar piaţa terenurilor a cotinuat să crească. Guvernul a ales să tolereze boom-ul din sectorul imobiliar. Aceasta poate ajuta economia pe termen scurt, dar presupune riscuri macro ridicate pe termen lung”, explică un analist al Deutsche Bank.

Menţinerea în formă bună a pieţei proprietăţilor imobiliare este esenţială pentru oficialii chinezi deoarece prăbu­şirea ei poate sufoca avansul economic şi crea instabilitate socială. Piaţa locuin­ţelor este un motor important al creş­terii creditării, al cererii pentru materii prime şi al angajărilor. Creşterea credi­tării din august a stimulat vânzările de active imobiliare, dar a mişcat doar mar­ginal investiţiile pri­vate, ceea ce scoate în evidenţă cât de dificil este pentru politicieni să alimen­teze creşterea economică fără să exacer­beze pericolele care derivă din acu­mu­la­rea datoriei.

Creşterea investiţiilor private în active fixe a stagnat la 2,1%, un nivel scăzut record. La câteva luni după ce o „persoană cu autoritate“, neidentificată, a spus despre China, într-un interviu pentru Ziarul Poporului, o publicaţie a Partidului Comunist, că trebuie să înfrunte pericolele aso­ciate cu creşterea nivelului dato­riilor, autorităţile încearcă să găsească cum să facă acest lucru fără să frâneze creşterea eco­nomică.

Des­cu­ra­jator este că există puţine sem­ne că auto­rităţile progresează în împli­nirea pro­misiunilor că vor rezolva pro­blema excesului de capacitate din in­dus­trie – esenţa eforturilor pre­şedin­telui Xi Jinping de a restructura eco­nomia.

„Este clar că reforma din sectorul public a devenit un obiectiv secundar, pri­mul loc luându-l stimularea mone­ta­ră a economiei.

Reforma lui Xi Jin­ping privind producţia s-a lovit de o opo­ziţie din partea guvernatorilor provinciali. Răspunsul pare să fie acoperirea problemei cu bani până când nu se mai aude muzică”, spune Andrew Collier, analist independent şi fost preşedinte al Bank of China International USA.

Cea mai mare parte a împrumuturilor noi se duce la afaceri nonfinanciare care aleg în număr copleşitor să păstreze banii sau să-şi plătească datoriile în loc să investească în active reale, explică Freya Beamish, analist la Lombard Street Research. Beijingul inundă firmele cu lichiditate, dar creditele nu ajută economia.

Firmele nu pot fi învinovăţite că păstrează banii obţinuţi ieftin pentru a-şi plăti datoriile. Circa 83% din datoriile sectorului corporate vor ajunge la scadenţă până în 2021. Doar 12% din datorii au scadenţe mai mari de cinci ani, faţă de 31% în urmă cu cinci ani.

În sectorul oţelului situaţia este critică: 80% din obligaţiunile curente sunt deja folosite pentru plata datoriilor mai vechi.

AFACERI DE LA ZERO