Dependenţa puternică a Ungariei de gazele naturale din Rusia îşi are rădăcinile în infrastructura din perioada Războiului Rece şi a făcut ţara vulnerabilă din punct de vedere politic şi economic, scrie Daily News Hungary.
În timp ce ţările vecine şi-au redus semnificativ dependenţa de energia rusă, Ungaria a adoptat o abordare diferită, menţinând importurile la niveluri ridicate, în ciuda dovezilor tot mai mari că gazul rusesc nu este mai ieftin decât alternativele occidentale.
Alţii au recunoscut problema în timp şi dependenţa persistentă a Ungariei de gazul rusesc a atras tot mai multe critici, mai ales că alte ţări din Europa Centrală şi-au diversificat cu succes sursele de energie. Potrivit Piac és Profit, această dependenţă a expus Ungaria la riscuri economice şi politice.
În timp ce prăbuşirea Blocului de Est a lăsat multe ţări în poziţia de a se confrunta cu provocări similare, de atunci majoritatea au identificat şi atenuat aceste vulnerabilităţi. Statele baltice, de exemplu, au început să rupă legăturile cu energia rusească în 2014, în urma anexării peninsulei Crimeea de către Rusia.
De asemenea, Slovacia şi-a redus rapid importurile de gaze ruseşti, cu 44% într-un an. În schimb, strategia energetică a Ungariei a rămas puternic dependentă de importurile şi banii din Rusia, chiar dacă Polonia şi Cehia au eliminat aproape în întregime achiziţiile directe după ce armata rusă a pornit în 2022 invazia din Ucraina. Dezvoltarea infrastructurii este cheia.
Ţările care s-au îndepărtat de gazul rusesc au realizat acest lucru prin dezvoltarea infrastructurii, cum ar fi construirea de terminale de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea surselor de energie regenerabilă şi descurajarea industriilor consumatoare de energie.
Ungaria, însă, a ales o cale divergentă. Guvernul a justificat iniţial această dependenţă susţinând că gazul rusesc este mai ieftin, ceva incorect deoarece preţurile importurilor au ajuns mai mari decât cele ale alternativelor occidentale. Datele economice dezvăluie consecinţele alegerilor Ungariei. Din 2022 până în 2024, naţiuni precum Polonia, Cehia şi Slovacia - toate acestea şi-au redus dependenţa de gazul rusesc - au raportat rate de creştere a PIB-ului mai mari decât Ungaria.
Acest lucru sugerează că îndepărtarea de energia rusească nu împiedică dezvoltarea economică. Şi accesul limitat al Ungariei la fondurile necesare dezvoltării infrastructurii a avut un rol semnificativ.
Trecerea de la gazul rusesc ar necesita paşi mari, inclusiv restructurarea industriilor consumatoare de energie, cum ar fi producţia de baterii, exemplificată de uzina companiei chineze CATL din Debreţin, care consumă mai multă energie electrică decât întreaga populaţie rezidenţială a judeţului său.
În plus, investiţiile la scară largă în infrastructură şi eficienţa energetică sunt esenţiale. În timp ce programul REPower al Uniunii Europene oferă sprijin pentru astfel de iniţiative, accesul Ungariei la aceste fonduri este împiedicat de litigiile în curs de desfăşurare privind statul de drept. Fără voinţă politică substanţială, dependenţa Ungariei de gazul rusesc pare să continue, în ciuda dezavantajelor economice şi a tranziţiilor energetice reuşite ale vecinilor săi.
