Vizitele recente ale premierului grec Alexis Tsipras la Moscova şi St. Petersburg au creat printre eleni iluzia că Rusia va sprijini financiar Grecia.
Însă mitul că Tsipras s-a înţeles în acest sens cu preşedintele rus Vladimir Putin nu stă în picioare deoarece grecii se apropie de un nou program de bailout, dur, cu zona euro, iar oficialii ruşi neagă orice solicitare din partea guvernului grec.
În plus, Rusia are propriile probleme: se confruntă cu o recesiune provocată de scăderea preţurilor petrolului şi cu sancţiuni economice impuse de puterile occidentale, care determină statul să-şi împrumute propriile bănci. Putin a repetat vineri că Grecia nu a solicitat sprijinul Rusiei, ceea ce face clar că flirtul diplomatic dintre Atena şi Moscova a avut mai degrabă ca scop crearea unui avantaj strategic pentru Grecia faţă de creditorii din zona euro, şi nu un bailout rusesc pentru Atena.
Ceea ce s-a întâmplat cu Cipru acum doi ani arată limitele a ceea ce Moscova poate oferi Greciei. În martie 2013, Cipru, o ţară care găzduia mii de ruşi şi conturile de miliarde de euro ale acestora, s-a îndreptat către Putin pentru ajutor financiar. Ceea ce s-a întâmplat apoi a fost dezamăgitor: Cipru a primit fonduri de bailout din zona euro în timp ce Rusia a refuzat să intervină. James Ker Lindey, expert al London School of Economics, spune că „Cipru are legături mai strânse cu Rusia decât are Grecia şi ar fi fost o oportunitate ideală pentru Rusia, dacă aceasta ar fi vrut cu adevărat să obţină ceva. Dar dacă Rusia nu a vrut să intervină pentru Cipru, de ce ar face-o pentru Grecia?“
Grecia negociază cu zona euro pentru fonduri de bailout de până la 86 de miliarde euro şi ar fi vrut şi restructurarea datoriei.
„Chiar dacă ar vrea, Rusia nu ar putea oferi o sumă atât de mare“, a spus Andrei Kostin, CEO-ul, VTB, o bancă rusească deţinută de stat. „Este problema Europei, care şi-a creat-o singură şi trebuie s-o rezolve singură.“
Unii analişti de politică externă văd în întâlnirile dintre Putin şi Tsipras o încercare a Kremlinului de a scinda şi mai mult relaţiile dintre Atena, pe de o parte şi Bruxelles şi Berlin de cealaltă parte. Ministrul de externe rus Sergei Lavrov a negat acuzaţiile: „Nu avem niciun interes să punem paie pe foc.“ Ministrul de finanţe Anton Siluanov l-a susţinut pe Lavrov, spunând că instabilitatea pe care Grexitul ar provoca-o zonei euro ar dăuna pieţei ruseşti, care e oricum în recesiune.
Cu siguranţă, Rusia încearcă să se folosească de criza grecească pentru a-şi extinde puterea geopolitică şi economică. Ministrul rus al energiei Alexander Novak a spus că Rusia ia în considerare posibilitatea unor livrări directe de combustibil Greciei în următoarele săptămâni
